IMPLICAREA  POLITICA

INTRODUCERE

    Oportunitatea implicarii politice a indivizilor, ca şi formele de implicare politica necesita o expunere detaliata. Mai īntīi īnsă trebuie oferita o definitie a cuvīntului "politica", cuvīnt folosit de multe ori īn mod neadecvat. Definitia este luata din cartea "Dictionar Politic-Institutiile democratiei şi cultura civica" apărută la Editura Academiei Romāne īn 1993 sub semnatura lui Sergiu Tămaş. Definitia politicii īn viziunea acestui autor este urmatoarea:

    "1.Activitate de guvernare a societatii prin decizii ce se refera la directionarea dezvoltarii spre anumite obiective, mobilizarea şi alocarea resurselor necesare, asigurarea stabilitatii sociale, promovarea schimbarii şi inovarii, reglementarea raporturilor unui stat cu mediul international. Politica este rezultatul convietuirii oamenilor şi al faptului ca resursele disponibile pentru a satisface nevoile şi dorintele lor sīnt limitate. Īn consecinta sīnt necesare decizii cu privire la modul de alocare autoritara a valorilor īn societate(David Easton)şi diviziunea activitatilor īntre cei ce decid şi cei ce executa; 2.Intr-o interpretare mai larga, actul politic este activitatea legata de exercitarea puterii(H.Laswell). Functionarea puterii instituite īn toate formele de organizare umana se exprima prin acte de decizie,produsul acestora fiind "politicile" ce urmeaza sa se execute la nivelul guvernarii societatii, conducerii intreprinderilor economice şi financiare, functionarii unui partid, sindicat sau alta organizatie (culturala, religioasa,etc.). Aristotel califica omul drept "animal politic". Politica are implicatii pentru fiecare cetatean, fie ca participa sau nu la procesul politic propriu-zis, intrucit prin activitatile pe care le desfăşoară, dincolo de limitele vietii private, oamenii rezolva problemele publice cu care se confrunta, prin decizii care au īn vedere trecerea de la ceea ce este, la ceea ce ar trebui sa fie. Īn societatea contemporana, politica este realizată din ce īn ce mai puţin de persoane aduse pe primul plan al vietii publice datorita ereditatii sau bunastarii materiale, locul lor fiind luat de profesionisti. Joseph Schumpeter (Capitalisme, socialisme et democratie, 1967) sublinia ca specializarea şi profesionalizarea activitatii politice au făcut ca "politica sa devina inevitabil o cariera", iar "profesiunea politica dezvolta interese autonome". Factorii care au contribuit la aceasta schimbare sīnt numerosi: aparitia parlamentelor, intensificarea "concurentei politice" pentru cistigarea de voturi din partea populatiei, obtinerea şi exercitarea puterii ca miza politica. Īn acest context, oamenii politici sīnt angajati īntr-o activitate din ce īn ce mai specializată care cere o instruire metodica īn vederea stapinirii regulilor jocului politic. Ca şi managerii intreprinderilor economice,oamenii politici cauta sa se remarce prin competenta şi abilitate. Competenta este intarita prin practica parlamentara, exercitarea functiilor guvernamentale şi cunoasterea detaliilor ascunse ale vietii politice. Max Weber remarca ca īn acest proces unii traiesc "pentru politica", iar alţii "din politica", subliniind ca ultimii sīnt profesionisti care fac "cariera politica" urmarind o remunerare materiala şi simbolica; 3.Īn sens peiorativ,activitatea unei persoane care urmareste, prin actiunile sale, satisfacerea unor interese proprii."

 

OPORTUNITATEA  SI  FORMELE  IMPLICARII  POLITICE

    Viata oricărui individ care traieste pe aceasta planeta este influentata de decizii politice şi asta indiferent de zona geografica īn care traieste individul respectiv. Mediul politic are o caracteristica speciala, aceea ca poate fi schimbat īn mod repetat de către indivizii care traiesc īn el,īn aşa fel īncīt sa le ofere acestora conditii cīt mai bune de viaţa. De aici decurge necesitatea implicarii īn viaţa politica a tuturor indivizilor, altfel mediul politic va fi modelat după dorintele unui număr restrins de indivizi, care īşi vor urmari īn principal propriile interese.

    Omul, la fel ca oricare alt animal,trebuie sa se adapteze la mediu īn vederea supravietuirii sale şi a descendentilor sai, īn consecinta fiecare om va adopta fata de mediul politic (reprezentat de institutiile şi persoanele care iau decizii politice) īn care traieste, reactia de adaptare care i se pare lui cea mai potrivita (eficienta). Un individ poate avea fata de sistemul politic īn vigoare īn zona geografica īn care traieste o reactie de acceptare sau una de respingere.

    Īn situaţia īn care accepta sistemul politic respectiv, poate decide sa participe direct la luarea deciziilor politice şi īn acest caz se inscrie īn unul din partidele politice existente. Acest lucru īi va permite sa participe īn mod nemijlocit la definirea politicilor īn diverse domenii ale partidului respectiv, iar īn situaţia īn care partidul ajunge la guvernare, individul poate accede la o funcţie de conducere, poziţie din care poate influenta decisiv viaţa comunitatii umane din care face parte.

    Dar,pe līngă implicarea directă, un individ poate alege implicarea indirecta, prin participarea la scrutinul electoral pentru parlament şi presedintie, situaţie īn care o data la patru ani are posibilitatea de a desemna cīteva persoane care sa-i reprezinte interesele īn forurile superioare de decizie ale tarii. Īn plus, un individ care prefera implicarea politica indirecta, mai poate sa se inscrie īntr-un sindicat, care sa-i apere interesele profesionale şi poate sa participe (chiar şi numai d.p.d.v. financiar) la actiunile unor grupuri de presiune (g.de interese).

    Un grup de presiune (lobby) susţine, īn perioada dintre scrutinurile electorale, diverse initiative īn scopul influentarii reprezentantilor cu funcţie de decizie(parlamentari, membri ai Consiliilor Judetene,etc.), īn aşa fel īncīt aceştia sa voteze īn conformitate cu interesele grupului de presiune. Grupurile de presiune īşi intensifica activitatea īn perioada campaniilor electorale, incercind sa determine alegerea īn forurile decizionale a cīt mai multor persoane dispuse sa apere interesele grupurilor respective. Trebuie menţionat ca şi organizatiile de tip civic,care spun ca reprezintă interesele societatii civile, sīnt tot grupuri de presiune. Īn sfirsit, exista multe persoane care sīnt de acord cu sistemul politic dar decid sa nu participe īn nici un fel la viaţa politica.

    Un individ poate alege sa nu participe(sau sa nu mai participe niciodata, dacă deja a participat o data) la votul pentru desemnarea reprezentantilor īn forurile de decizie. Deasemenea poate decide sa nu se inscrie īn nici un partid politic, sindicat sau sa nu sprijine nici un grup de presiune. Cei mai multi dintre indivizii care nu se implica īn viaţa politica o fac din pura comoditate (aceştia sīnt de fapt multumiti cu starea de fapt existenta) sau din convingerea ca actiunile lor nu au nici un rezultat.

    Să luam acum situaţia īn care un individ nu accepta sistemul politic īn vigoare īn tara al cărei cetatean este.

    Prima optiune ar fi schimbarea sistemului politic după cucerirea puterii politice prin intermediul unui scrutin electoral. Acest lucru presupune formarea unui nou partid politic,atragerea de membri şi participarea la alegeri īn cadrul sistemului politic deja existent. Fondatorii partidului National-Socialist din Germania interbelica au ales aceasta varianta.

    A doua optiune ar fi schimbarea sistemului politic dintr-o tara prin actiuni revolutionare. Acestea sīnt declansate de grupuri de persoane care cred ca pot institui un sistem politic mai eficient şi mai drept decīt cel existent, īnsă nu pot face acest lucru prin intermediul mecanismelor sistemului politic īn vigoare. Istoria arata ca unele dintre aceste miscari revolutionare au fost de fapt declansate de nişte grupuri de interese care au dorit sa cucereasca puterea pentru a-şi apara şi cultiva mai bine interesele proprii.

    A treia optiune este neparticiparea la viaţa politica a unui stat, deoarece statul este privit ca un instrument de opresiune a indivizilor. Refuzul declarat al implicarii directe sau indirecte a individului īn viaţa politica a unui stat, din motivul expus mai sus, este o caracteristica a miscarii politice denumită "Anarhism". Anarhismul pune pe primul plan libertatea individului şi susţine ca orice societate (de tip democratic sau nu) care are dreptul sa ia masuri coercitive asupra membrilor sai īn cazul īn care aceştia nu se supun unor prevederi legale īn vigoare( de exemplu refuza sa plateasca impozite), este īn fapt o tiranie. Persoanele cu putere de decizie īntr-un stat (la nivel local sau national) sīnt denumite "terocrati"("terrocrats" īn engleza).

    Īn sfirsit, a patra optiune pentru un individ nemultumit cu sistemul politic din tara īn care traieste, este parasirea acelei tari şi emigrarea īntr-o tara unde este īn vigoare un alt sistem politic sau acelaşi sistem politic, care are īnsă rezultate mai bune.

 

IMPLICAREA POLITICA A UNEI CATEGORII PROFESIONALE

    Indivizii apartinind prin ocupatie unei anumite categorii profesionale īşi pot susţine cel mai bine interesele de grup prin participarea la luarea deciziilor politice care au un impact direct asupra categoriei profesionale din care fac parte. Ei se pot constitui īntr-un partid politic sau īntr-un grup de presiune şi pot face aliante (formale sau nu) cu partide sau grupuri de presiune care īi pot ajuta sa-şi duca la indeplinire scopurile propuse.

    Scopurile urmarite de un partid politic sau grup de presiune al unei categorii profesionale sīnt īn general legate strict de obtinerea unor avantaje pentru toţi cei care fac parte din acea categorie profesionala. Aceste avantaje pot fi salarii mai mari (dacă este vorba o categorie profesionala cum sīnt profesorii sau medicii, care sīnt platiti de la bugetul statului), reducere de taxe vamale(pentru comerciantii importatori de diferite produse, de ex. automobile), subventionarea unei activitati productive (siderurgie, agricultura), etc.

    Acordarea de avantaje (facilitati) unor anumite categorii profesionale care lucreaza īntr-un domeniu sau altul este de competenta conducerii politice a unui stat, cea care a venit la putere propunind populatiei o anumită strategie de dezvoltare a acelui stat. Conducerea politica poate incuraja şi subventiona dezvoltarea unei industrii strategice (de ex.statul francez a cumparat numai avioane de lupta produse de firma franceza Dassault) sau poate acorda facilitati fiscale firmelor care vor investi īntr-un domeniu care va aduce īn afara de locuri de munca şi mari profituri financiare (de ex.firmele care vor investi īn extragerea şi transportul titeiului din zona Marii Caspice, vor primi facilitati de la guvernele din zona).

    Se poate obiecta ca interesele unei categorii profesionale vin īn contradictie cu interesele alteia (importatorii de zahar nu vor avea interese comune cu producatorii autohtoni de zahar, de ex.) şi acest lucru face dificila sarcina oricărui guvern. Acesta poate fi confruntat cu cereri simultane de acordare de avantaje din partea mai multor categorii profesionale şi cum bugetul unei tari este limitat iar deficitul bugetar nu poate depasi un anumit prag,guvernul va trebui īn mod necesar sa nedreptateasca unele categorii profesionale īn favoarea altora.

    Īn proiectul de buget al unui guvern exista de la īnceput nişte domenii favorizate, care teoretic ar trebui sa primeasca fonduri egale cu un anumit procent din PIB (procentele sīnt diferite pentru fiecare din aceste domenii). Acestea sīnt (ordinea este arbitrara) : cultura, invatamintul, sanatatea, justitia, armata,p olitia şi serviciile secrete. Procentul din PIB ramas după satisfacerea solicitarilor din partea acestor domenii este folosit pentru investitii de utilitate publica şi pentru sprijinirea (subventionarea) altor domenii.

    Este evident faptul ca subventionarea altor domenii decīt cele prezentate mai sus nu se mai supune unor procente specificate īn proiectul de buget şi deci politicienii (guvernul īn special, dar şi primariile) sīnt liberi sa acorde facilitati financiare īn cuantumuri pe care le decid ei. Īn acest moment intervin presiuni din partea unor sindicate, grupuri de interese, membri ai unor partide politice aflate la putere, oameni de afaceri, etc. Aceste presiuni impiedica guvernul sa ia nişte decizii juste (pe care sa presupunem ca ar fi īn stare sa le ia), luind īn schimb decizii īn favoarea gupurilor de presiune care reusesc sa-şi sustina (uneori prin coruptie) cel mai bine interesele.

    Pentru ca o categorie profesionala sa poată sa-şi sustina interesele īn fata persoanelor cu putere de decizie īn stat trebuie ca acea categorie profesionala sa-şi alcatuiasca un grup de presiune bine organizat sau sa apeleze la un birou de lobby. Īn situaţia īn care nu alege nici una din aceste variante, ea va primi ca subventii ceea ce mai ramine după ce celelalte categorii profesionale şi-au vazut indeplinite dorintele.

    Trebuie amintit ca banii care se dau de la bugetul de stat provin din impozitele platite de populatie şi firme şi din imprumuturile externe ale statului roman, care vor trebui rambursate tot de populatie. Impartirea banilor de la buget de către guvernanti ar fi cumva nedreapta chiar şi dacă nu ar exista nici un fel de presiuni iar guvernantii ar da dovada de o mare inteligenta şi de o gindire vizionara. Aceasta deoarece ei ar trebui oricum sa sprijine nişte ramuri industriale (şi categoriile profesionale care lucreaza īn acestea) care sīnt de viitor (şi care au piete de desfacere potentiale), īn dauna unor ramuri industriale care sīnt depasite (şi care nu mai gasesc piete de desfacere pentru produsele lor).

    Exista obiectia ca grupurile de presiune care au succes sīnt de vina pentru nedreptati flagrante, prin "furtul" de resurse financiare de la categorii profesionale care nu au grupuri de presiune care sa le sprijine sau care au avut grupuri de presiune mai puţin pricepute. Cu alte cuvinte, minerii ar fi primit subventii care altfel ar fi trebuit sa mearga la sanatate sau la cultura, etc.

    Rolul grupurilor de presiune īn stabilirea proiectului de buget al unei tari este recunoscut (şi acceptat as putea zice īn toată lumea) şi īn aceasta situaţie ar fi de dorit sa existe grupuri de presiune pentru toate categoriile profesionale. Problema cea mare este īnsă rolul exagerat pe care īl au grupurile de presiune care reprezintă anumite categorii profesionale. Acestea fac ca guvernele sa ia decizii fundamental gresite īn alocarea resurselor bugetare şi fac ca īntr-adevăr sa para ca minerii se lupta cu profesorii pentru aceiasi bani (putini).

    Care categorie profesionala are cel mai eficient grup de presiune din Rumīnia? Raspunsul este simplu. Cei care lucreaza īn domeniul bancar. Deşi aceştia sīnt īn număr mic, ei au reusit (folosind şi metode ca imprumuturi cu dobinzi ridicole pentru politicieni, politisti, juristi, militari) sa īi determine pe guvernanti sa sustina de la bugetul de stat banci care ar fi trebuit de mult sa dea faliment din cauza incompetentei managerilor. Este cazul Bancorexului (şi nu numai), sustinut cu mii de miliarde de lei de către toate guvernele de după 1989 pentru ca rezultatul, falimentul, sa fie acelaşi ca īn situaţia īn care nu s-ar fi investit nici un leu.

    Sumele enorme de bani de la bugetul de stat cheltuite de guvernanti pentru sustinerea unor banci (dar şi alte investitii proaste făcute pe principii clientelare) sīnt de vina pentru starea actuala a societatii rumīneşti şi nu faptul ca medicii, profesorii sau oamenii de cultura cer salarii mai mari. Categoriile profesionale mai sus amintite sīnt notorii pentru faptul ca nu au reusit, din cauza unor conflicte īntre persoane din interiorul lor, sa constituie nişte grupuri de presiune puternice, necesare pentru a-şi apara interesele īn mod eficient.   

 

CONCLUZIE

    Oricare ar fi forma de implicare politica aleasă de un individ, esential este ca aceasta implicare sa inceapa cīt mai devreme şi sa continue cīt mai mult. Sistemul politic socotit īn momentul de fata cel mai bun, democratia, nu permite un control adecvat al reprezentantilor alesi de cetateni īn organismele de decizie. Acesti reprezentanti devin cu timpul experti īn discursuri pline cu promisiuni şi īn manevre de culise. Ei nu evolueaza īnsă şi din punct de vedere intelectual şi moral, lucru care le-ar permite sa īşi indeplineasca cu succes sarcina care le-a fost incredintata de alegatori, aceea de a imbunatati prin decizii intelepte conditiile de viaţa ale cetatenilor. Īn plus, perioada de patru ani existenta de obicei īntre doua alegeri este mult prea mare, nepermitind cetatenilor sa sanctioneze prin vot o guvernare care se dovedeste incompetenta de la īnceputul mandatului sau.

    Societatea umana va evolua doar dacă la conducerea politica va participa īn mod permanent un număr cīt mai mare de indivizi care sa asigure o dezbatere de idei generatoare de soluţii, īn aşa fel īncīt sa poată exista oricind o alternativa reală la o guvernare care īşi dovedeste neputinta, şi nu o alternativa de forma, prin rotirea nesfirsita la conducere a citorva partide politice.

VATRĂ ] DISCUŢII ] LEGĂTURI ] MANUALE ] TRADUCERI ] DICŢIONAR ] ARTICOLE ] LIMBI ] RECENZII ] NOUTĂŢI ] CONTACT ]

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sīnt originale şi sīnt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

 

Pe acest sit este folosit modul de scriere corect, logic, practic, naţional, nepropagandistic şi nelatinoman, cel cu ī din i şi sīnt.

 

Alegerea terminologiei folosite pe sit este explicată īn materialul Limba Rumīnă īn Epoca Informaticii.

 

Situl se găseşte la adresa :  http://muntealb.16mb.com/

Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată īn Display Properties. Alternativ se poate face clic īn Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste opţiunea "Text Size" şi apoi se face clic pe opţiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului şi a fundalului paginilor sitului poate fi modificată īn aşa fel īncīt să respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. Īn Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe opţiunea "Internet Options". Īn fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" şi se bifează căsuţa "Ignore colors specified on Web pages", după care se apasă pe butonul "OK". Se procedează similar dacă este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se īnlătură bifarea.