SCRUTINUL  MAJORITAR  UNINOMINAL

INTRODUCERE

    Se vorbeste mult īn ultima vreme despre necesitatea lansarii unei initiative de inlocuire a actualului mod de scrutin din Rumīnia cu scrutinul majoritar uninominal.

    Inainte de a incepe o discuţie despre avantajele şi dezavantajele fiecărui mod de scrutin trebuie semnalat faptul ca se face o confuzie īntre termenii de "vot" şi "scrutin". Deşi aceasta nu afecteaza substanta discutiei, lucrurile trebuie lamurite. Votul este mai degraba o noţiune teoretica, care reprezintă manifestarea optiunii unei persoane īntr-o anumită privinta (īn general cīnd este vorba de alegerea unor reprezentanti) atunci cīnd are de ales īntre mai multe variante. Votul poate fi deschis, secret, prin corespondenta, obligatoriu, etc. īnsă nu poate fi uninominal, majoritar, etc. Scrutinul este o noţiune ce defineste un act practic, acela de a vota, iar modurile de scrutin reprezintă diferite modalitati de prelucrare(procesare) a voturilor depuse, īn urma acestei prelucrari aparind rezultatele votului.

    Dacă ar fi sa se utilizeze o comparatie din domeniul informaticii as zice ca voturile sīnt datele introduse īntr-un calculator, iar rezultatul unui vot este diferit īn funcţie de programul (modul de scrutin)  folosit pentru prelucrarea datelor. Nu trebuie deci facuta o confuzie īntre termenii de "scrutin" şi "vot", lucru demonstrat şi de faptul ca şi īn alte limbi exista termeni diferiti pentru aceste doua noţiuni. Īn engleza pentru scrutin se folosesc cuvintele "poll" sau "ballot" iar īn franceza "scrutin", pentru vot existind īn ambele limbi cuvīntul "vote".

    Modul de scrutin adoptat de o tara nu este o garantie pentru o activitate politica corecta şi eficienta. Puterea unei tari (şi bunastarea cetatenilor acesteia) este data de o combinatie īntre o economie puternica şi un sistem politic decent (nu ideal). Īn momentul de fata se socoteste ca o economie puternica se bazează obligatoriu pe proprietate privata asupra mijloacelor de producţie şi pe existenta unei piete libere de desfacere a produselor. Īn privinta sistemului politic se socoteste ca un sistem bazat pe alegeri libere a unor reprezentanti īn parlament este un sistem politic decent, capabil sa raspunda nevoilor cetatenilor. Tarile care sīnt socotite puternice au un sistem economic de tip capitalist şi un sistem politic de tip democratic (alegeri libere, multipartidism, majoritatea decide pentru toată colectivitatea).

    Lasind la o parte sistemele economice,putem spune ca sistemele politice īn vigoare īn tarile dezvoltate, deşi toate de tip democratic, diferă mult īn privinta alegerii reprezentantilor cetatenilor īn parlamentele respective. Īn nici un caz nu se poate spune ca,deoarece īn SUA este īn vigoare scrutinul majoritar uninominal, acesta ar trebui adoptat de toate celelalte tari care vor sa devina la fel de puternice ca SUA. Dacă acest lucru ar fi fost adevărat, atunci democratia ar fi fost asociata nu numai cu "economia de piata libera" ci şi cu scrutinul majoritar uninominal. Ceea ce merge bine īn SUA nu este obligatoriu sa mearga bine īn Rumīnia sau īn alta tara. Dovada este faptul ca Germania, Japonia, Elvetia şi alte tari socotite dezvoltate nu copiaza sistemul de desemnare a reprezentantilor īn parlament folosit īn SUA.

    De cele mai multe ori sistemul īn vigoare īntr-o anumită tara este mentinut īn funcţie numai de către traditie şi de faptul ca a dat rezultate multumitoare. A īncerca sa-l schimbi poate insemna, īn cazul unei tari care merge bine, o initiativa care poate duce la dezastru sau la intarirea democratiei īn tara respectiva. Deoarece rezultatul este incert, īn general se prefera sa se lase pe loc sistemul existent. Īn cazul unei tari care merge prost (Rumīnia) sau care nu merge atīt de bine pe cīt ar trebui (de ex.Franta sau Italia) se poate schimba modul de scrutin, pentru a vedea dacă acesta era de vina pentru situaţia tarii respective. Franta a făcut acest lucru şi īn ultimii 20 de ani a schimbat de doua ori modul de scrutin, īnsă rezultatele intirzie sa apara, dovada ca altceva este de vina pentru faptul ca Franta īşi pierde īn continuare influenta īn Europa şi īn lume.

 

AVANTAJE  SI  DEZAVANTAJE

    Actualul mod de scrutin din Rumīnia este de tip proportional, pe baza de liste, acest mod de scrutin avind avantajul ca asigura reprezentarea īn parlament a principalelor curente de opinii din societatea romaneasca (cu conditia sa fie sprijinite de mai mult de 5% din cetatenii tarii) şi dezavantajul ca populatia trebuie sa voteze liste şi nu persoane, liste care uneori propun persoane care nu au locuit niciodata īn judetul pe care īl vor reprezenta īn parlament. Candidatii se sprijina īn campania electorala pe programul partidului pe care īl reprezintă, program care este de cele mai multe ori plin de generalitati şi care nu ia īn calcul interesele cetatenilor dintr-o anumită regiune a tarii.Īn cazul adoptarii SMU, candidatii ar trebui sa se bazeze īn campania electorala pe un program propriu,alcatuit īn jurul unor angajamente precise, conceput tocmai pentru a veni īn intimpinarea intereselor cetatenilor din circumscriptia electorala īn care au loc alegerile. Mai mult, īn cazul votarii īn Parlament a unor legi care vor influenta decisiv conditiile de viaţa ale locuitorilor unei circumscriptii electorale, ar trebui ca parlamentarul ales īn acea circumscriptie sa se consulte mai īntīi cu alegatorii sai şi nu sa voteze conform indicatiilor venite de la conducerea partidului din care face parte.

    Scrutinul Majoritar Uninominal presupune declararea drept cistigator al unor alegeri, a candidatului care obţine numărul cel mai mare de voturi. SMU se bazează pe constituirea unor circumscriptii electorale avind un număr egal de alegatori (numărul este furnizat de ultimul recensamint de la nivel national şi local). Candidatul cu cele mai multe voturi va reprezenta acea circumscriptie īn parlament.

    Exista doua tipuri de SMU,cu un singur tur de scrutin sau cu doua tururi de scrutin. Īn cazul SMU cu un singur tur de scrutin (īn vigoare īn Marea Britanie, SUA, Canada, Australia) dacă īntr-o circumscriptie candideaza patru persoane A, B, C, D şi obtin rezultatele A:25%; B:26%; C:28%; D:21%, candidatul C este declarat cistigator. Īn cazul SMU cu doua tururi de scrutin (īn vigoare īn Franta), dacă luam tot exemplul precedent şi consideram ca la primul tur s-au obţinut procentele prezentate mai sus, rezulta ca se va desfasura un al doilea tur de scrutin la care vor participa doar candidatii cel mai bine plasati B şi C. Īn general aceştia īncearcă sa atraga de partea lor electoratul candidatilor iesiti din cursa, eventual facind aliante cu acesti candidati. Dacă aliantele īn cazul nostru sīnt de forma A+B şi C+D rezulta ca este proclamat cistigator candidatul B cu 51% din voturi, fata de 49% candidatul C.

    Opiniile vehiculate pīnă acum īn mass-media romaneasca nu prezintă nici un dezavantaj al SMU, ele sīnt īn general de un entuziasm nemarginit. Unele persoane chiar socotesc ca ar trebui sa se inceapa de urgenta o initiativa de schimbare a actualului mod de scrutin, care ar purta toată vina pentru comportamentul politicienilor romani fata de cei carora ar trebui sa le reprezinte interesele. Probabil ca persoanele care sīnt atīt de entuziaste īn privinta SMU nu au aprofundat acest subiect sau au interesul de a impune īn constiinta publica acest mod de scrutin ca fiind unul ideal.

    SMU apare īntr-o lumina favorabila īn opinia multora, pentru ca i-ar face pe reprezentantii alesi īn parlament sa raspunda prompt la cerintele electoratului lor. Teoretic,un membru al parlamentului (MP) ar trebui sa le fie recunoscator celor care l-au ales şi sa facă tot ce īi sta īn putinta pentru a le asigura o bunastare crescinda. Lucrurile nu stau chiar aşa, un MP este şi va ramine,indiferent de modul de scrutin,loial īn primul rīnd partidului pe care īl reprezintă. Īn chestiunile cu adevărat importante el va vota īntotdeauna aşa cum a fost hotărīt de conducerea partidului.

    Un exemplu este tentativa de demitere a lui Bill Clinton. Republicanii au votat pentru, iar democratii impotriva, şi din aceasta cauza,deşi voturile pentru au fost mai multe decīt cele impotriva, nu s-a atins cvorumul necesar pentru demitere. Teoretic ar fi trebuit ca o mare parte din MP republicani sa voteze impotriva demiterii, pentru ca 80% din populatia SUA era impotriva acestei decizii şi deci o parte importanta dintre cei care voteaza de obicei cu republicanii nu erau de acord cu demiterea presedintelui (democrat). Acest lucru i-a costat cīteva locuri īn parlament pe republicani la alegerile partiale care au avut loc la īnceputul lui 1999. Īnsă acest lucru nu va schimba comportamentul MP, pentru ca ei se tem mai mult de altceva, şi anume de pierderea sprijinului partidului lor. Pierderea sprijinului partidului din care faci parte este privita de un MP ca o forma sigura de sinucidere politica. Īn cazul īn care un MP din SUA pierde alegerile şi nu mai este ales īn parlament (Camera Reprezentantilor sau Senat) la un moment dat, el poate conta pe sprijinul partidului pentru a-şi redobindi postul la următoarele alegeri. Dacă acesta a incalcat disciplina de partid la un moment dat, el poate fi sigur ca la următoarele alegeri partidul va sprijini pe altcineva.

    Alta necunoscuta cu privire la comportamentul unui MP este mentinerea loialitatii fata de grupul cel mai important de alegatori care l-a propulsat īn parlament. Nu este sigur ca după patru ani acest grup va mai avea aceeaşi influenta şi de aceea MP au tendinta sa-şi ofere serviciile grupului care va avea cea mai mare influenta la alegerile urmatoare.

    Să presupunem ca un MP este ales prin SMU cu sprijinul esential al muncitorilor de la fabrica de confectii din localitate. El observa īnsă odata cu trecerea timpului ca fabrica de confectii merge din ce īn ce mai prost, din cauza importurilor ieftine din China, şi observa ca īn oras se dezvolta o industrie hoteliera cu mari perspective. Īn consecinta, el nu va interveni pentru alocarea de bani de la buget pentru mentinerea fabricii de confectii, ci va interveni pentru acordarea de facilitati fiscale investitorilor īn domeniul hotelier. Acestia vor oferi şi locuri de munca dar şi bani pentru campania sa electorala viitoare, bani pe care conducerea fabricii de confectii nu-i mai poate oferi. Aceasta politica nu-i va aduce poate o pierdere importanta de voturi de la muncitorii din fabrica pentru ca o parte din aceştia poate ca se gindesc deja sa se angajeze īn domeniul hotelier, sau sa deschida mici pensiuni pe līngă hotel, pentru turistii mai puţin bogati.

    Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca SMU nu va duce la disparitia grupurilor de presiune, dimpotriva, grupurile de presiune cu posibilitati financiare importante sau care controleaza un număr mare de voturi vor avea īn continuare cistig de cauza. Poate la fel de important este şi faptul ca un grup de presiune trebuie sa fie activ īn permanenta şi nu doar cu ocazia scrutinurilor electorale.

    SMU este un mod de scrutin injust din mai multe puncte de vedere, dintre care cel mai pregnant este acela ca este favorizata prezentă īn parlament a unui număr foarte mic de partide politice. Intr-o democratie,orice cetatean trebuie sa aibă convingerea ca poate sa fie ales īn parlament dacă este sprijinit de un număr suficient de concetateni,indiferent cīt de ciudate sīnt ideile sale.

    Dacă un cetatean nu vrea sa īntre īn politica īn mod direct el trebuie sa fie sigur ca poate gasi (sau fonda) un partid care sa aibă idei similare cu ale sale, partid pe care sa-l sprijine īn alegeri. Acest lucru asigura evoluţia societatii umane şi permite sa fie luate īn discuţie şi alte opinii decīt cele care s-au impus deja. Dar pe de alta parte, prin intrarea īn parlament a oricărei persoane care a strins un număr suficient de voturi, se incurajeaza prezentă īn cel mai inalt for de decizie al tarii a "extremistilor". Acestia sīnt persoane ale căror pareri nu coincid cu parerile majoritatii populatiei şi sīnt uneori radicale, deşi este posibil ca aceste idei sa fie extrem de corecte şi uneori chiar vizionare.

    Tarile care aleg un scrutin de tip proportional (Rumīnia, Italia, Israel, Japonia, Olanda, Ungaria, etc.) pun pe primul plan diversitatea opiniilor din parlament, iar cele care aleg un scrutin de tip majoritar (SUA, Franta, Marea Britanie, India) pun pe primul plan stabilitatea politica a tarii prin prezentă īn parlament doar a principalelor trei sau patru mari curente de opinii. Se poate obiecta īnsă ca tarile care au adoptat scrutinul majoritar vor de fapt sa mentina la guvernare īn mod indefinit o anumită elita, sufocind vocea unor curente de opinii care nu convin actualei elite. Dar scrutinul proportional nu este sinonim cu instabilitatea politica (Rumīnia e un exemplu pozitiv īn acest sens), tot aşa cum scrutinul majoritar nu garanteaza aceasta stabilitate (India de ex., unde este aproape o regula ca alegerile sa fie anticipate).

    Exista īnsă şi un grup de tari (de ex. Germania şi Mexic) care au un scrutin de tip mixt, care imbina scrutinul proportional cu scrutinul majoritar, o parte din locurile din parlament (jumătate īn cazul Germaniei) fiind atribuite prin scrutin majoritar, iar cealaltă parte prin scrutin proportional. Eu personal as favoriza un asemenea tip de scrutin pentru Rumīnia.

    Un efect nefast al SMU este folosirea lui pentru a reduce la tacere vocea unui important număr de cetateni care sprijina un partid incomod. O astfel de procedura este folosită īn Franta pentru a bloca intrarea īn parlament a Frontului National (FN), partid de extrema dreapta. Acest partid intruneste sufragiile a aprox.20% din cetatenii francezi, totuşi datorita SMU atunci cīnd un membru FN este pe cale de a cistiga un loc īn parlament (e pe primul loc după primul tur de scrutin) impotriva lui se coalizeaza (īn vederea celui de-al doilea tur de scrutin) atīt fortele de centru-dreapta (RPR şi UDF) cīt şi cele de stinga şi centru-stinga (PS, PC, ecologistii). Partidele de centru dreapta prefera sa fie ales īntr-o circumscriptie mai degraba un comunist decīt un membru FN. Acest comportament face ca īn actualul parlament francez sa existe comunisti (care au mai puţin de 15% din sufragiile electoratului) şi chiar ecologisti, dar nici un membru FN. Nu mai e nevoie sa subliniez ca īn Rumīnia o asemenea tactica ar fi folosită impotriva Partidului Romānia Mare, dar poate şi impotriva PUNR. Este posibil ca īn Transilvania (aceasta este doar o supozitie) atunci cīnd ar fi posibil ca un membru PUNR sa fie ales īn parlament, PNTCD sa sprijine candidatul PDSR pentru ca sa fie ales acesta, īntr-o situaţie identica PDSR urmind sa sprijine candidatul PNTCD īn dauna candidatului PUNR.

    Oricum, SMU duce mai devreme sau mai tīrziu la prezentă īn parlament a doar trei sau patru partide. Īn Rumīnia, īn situaţia de fata este sigura prezentă masiva īn parlament (īn cazul adoptarii SMU) doar a PDSR-ului, celelalte partide fiind mult prea slabe pentru a cistiga un număr important de locuri. Parlamentul Rumīniei ar cuprinde doar deputati PDSR (cea mai mare parte), PNTCD, PNL, PD, UDMR (poate cu un nr.sporit fata de prezent). Absenta PRM şi a PUNR din parlament cred ca va nemultumi o parte importanta a populatiei Romaniei. Poate mai grav ar fi faptul ca un partid nou constituit nu va avea sanse sa īntre īn parlament. Īn mod normal un partid nou constituit, care are ceva de spus şi gaseste sprijin pentru ideile sale poate intra īn parlamentul unei tari după 4-5 ani de la fondarea sa şi poate ajunge la conducerea acesteia (īntr-o coalitie) īn 10-15 ani. Cu adoptarea SMU acest lucru devine imposibil şi romanii vor trebui sa se obisnuiasca cu faptul ca actualele partide vor conduce Rumīnia pentru eternitate sau pīnă la o noua revolutie.

    Īn SUA, modul de scrutin de tip SMU este de vina īn parte pentru participarea foarte slaba a populatiei la alegeri(40-50%), multi americani considerind ca nu īşi regasesc propriile idei īn platformele politice ale republicanilor sau democratilor. Tentativele de constituire a unui nou partid politic cu impact national au fost infructuoase pīnă acum. De cīţiva ani a apărut Partidul Reformei, sprijinit financiar de către miliardarul Ross Perot, īnsă fata de sumele cheltuite pentru promovarea partidului, rezultatele sīnt foarte slabe, acest partid reusind de-abia īn acest an sa cistige un post de guvernator şi acest lucru mai degraba datorita personalitatii candidatului propus, un fost "wrestler",cu opinii mai degraba neortodoxe despre multe probleme sociale şi politice.

    Un alt defect al sistemului SMU deriva din faptul ca populatia unei tari sau a unui oras nu are aceeaşi densitate īn toate zonele şi īn plus este īn continua miscare, migrind dintr-o regiune īn alta īn cautare de locuri de munca mai bune, etc. Din aceasta cauza este necesar ca o data stabilite granitele circumscriptiilor electorale, aceste granite sa fie redesenate periodic, pentru a tine cont de miscarea populatiei. Acest lucru a fost folosit de multă vreme pentru un truc, numit "gerrymanderism" care asigura un număr sporit de parlamentari pentru partidul care traseaza granitele circumscriptiilor electorale.

    Să presupunem ca 50.000 de cetateni din orasul Gatesti (oras imaginar,asimilabil Bucurestiului, avind o forma identica cu forma Rumīniei) trimit un reprezentant īntr-un parlament unicameral. Gatestiul, avind 500.000 de locuitori ar trebui sa aibă astfel 10 circumscriptii electorale. Singura constringere pentru desemnarea granitelor circumscriptiilor este ca acestea sa aibă un număr de locuitori cīt mai aproape de 50.0000. Partidul care se afla la putere poate desena o circumscriptie cu 50.000 de locuitori care sa cuprinda teritoriul orasului reprezentat pe harta Rumīniei de judetele Ilfov, Dimbovita, Teleorman, Prahova şi Ialomita. Īnsă īn aceasta situaţie reprezentantul ales ar face parte din partidul de opozitie (acest lucru se bazează pe comportamentul electoral al locuitorilor zonei la ultimele alegeri). De aceea el va desena o circumscriptie care sa cuprinda teritoriul orasului reprezentat pe harta Rumīniei de judetele Ilfov, Dimbovita, Arges, Vilcea şi Gorj. Īn acest fel el se va asigura ca īn aceasta circumscriptie va fi ales candidatul partidului sau. Numele procedeului (dat īn 1812) vine de la Elbridge Gerry, guvernator al Massachusetts-ului. Acesta a desenat o circumscriptie electorala (favorabila partidului sau) cu o forma extrem de ciudata, ceea ce a făcut ca o persoana sa observe asemanarea cu o salamandra. Cineva a replicat ca nu este vorba de o salamandra, ci de o "gerrymandra". Deşi acest procedeu este vechi, el este folosit şi īn zilele noastre īn SUA, uneori pentru a impiedica minoritatile care sīnt grupate īntr-o anumită regiune sa aibă o putere prea mare, lucru care a făcut necesara interventia unei decizii a Curtii Supreme de Justitie īn 1986.

 

CONCLUZIE

    Populatia Rumīniei este divizata asupra oportunitatii schimbarii actualului mod de scrutin, unii preferind actualul sistem, alţii preferind SMU iar alţii preferind un sistem mixt. Politicienii actuali (cu cīteva exceptii), indiferent de orientarea lor, nici nu vor sa auda de schimbarea actualului sistem şi trebuie tinut cont ca o parte importanta a populatiei Rumīniei va asculta opinia politicienilor de profesie. Acestia nu vor ezita sa folosească argumente cu impact emotional pentru a bloca orice discuţie la nivel national asupra SMU.

    De exemplu, la o emisiune de dezbateri politice de pe un post de televiziune, un deputat a expediat īn 2 minute intrebarea moderatorului despre oportunitatea SMU īn Rumīnia. El a spus ca acest mod de scrutin nu se potriveste Rumīniei (partial are dreptate), dar a mai spus ca din cauza acestui mod de scrutin, la īnceputul secolului unul dintre Bratienii importanţi pentru istoria tarii a fost invins īntr-un astfel de scrutin, la Braila, de către un circiumar local.

    Cu alte cuvinte, acest mod de scrutin va duce la prezentă īn număr mare īn parlament a "circiumarilor locali", adică a oamenilor de afaceri,care eventual īşi "cumpara" electoratul prin oferirea de locuri de munca (aceasta ultima presupozitie imi apartine). Şi aici, deşi exagereaza, s-ar putea sa aibă ceva dreptate, mai ales ca doi senatori PNL au propus deja un proiect legislativ de introducere a SMU. Deşi este posibil ca acesti doi senatori sa doreasca o schimbare a modului de scrutin, care lor li se pare necesara şi salutara, este totuşi necesara precizarea ca unul dintre ei este un prosper afacerist (lucru recunoscut de el insusi īntr-o emisiune TV) īn judetul pe care-l reprezintă īn parlament, iar modul de scrutin de tip SMU īl avantajeaza, avind resursele financiare pentru a-şi organiza propria campanie electorala, fără a avea nevoie de sprijinul partidului sau, care īl poate pune sau nu primul pe lista.

    SMU este o inventie umana şi poate fi folosit atīt pentru scopuri nobile cīt şi pentru scopuri josnice. SMU nu este medicamentul minune pentru sistemul politic rumīnesc, atins grav de bolile numite incompetenta şi coruptie. Īn el insusi, acest mod de scrutin nu este ideal şi nu trebuie privit ca salvatorul sistemului politic rumīnesc.

VATRĂ ] DISCUŢII ] LEGĂTURI ] MANUALE ] TRADUCERI ] DICŢIONAR ] ARTICOLE ] LIMBI ] RECENZII ] NOUTĂŢI ] CONTACT ]

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sīnt originale şi sīnt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

 

Pe acest sit este folosit modul de scriere corect, logic, practic, naţional, nepropagandistic şi nelatinoman, cel cu ī din i şi sīnt.

 

Alegerea terminologiei folosite pe sit este explicată īn materialul Limba Rumīnă īn Epoca Informaticii.

 

Situl se găseşte la adresa :  http://muntealb.16mb.com/

Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată īn Display Properties. Alternativ se poate face clic īn Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste opţiunea "Text Size" şi apoi se face clic pe opţiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului şi a fundalului paginilor sitului poate fi modificată īn aşa fel īncīt să respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. Īn Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe opţiunea "Internet Options". Īn fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" şi se bifează căsuţa "Ignore colors specified on Web pages", după care se apasă pe butonul "OK". Se procedează similar dacă este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se īnlătură bifarea.