COMENTARII

PĂRERI  DESPRE  SUBIECTE  ACTUALE

 

Epopeea RomTelecom - 24 Februarie 2003

INTRODUCERE

    Compania RomTelecom (RT) a avut o existenta zbuciumata īn ultimii ani, trecind prin nenumarate crize, īnsă nimic din ce a fost nu se va putea compara cu criza existentiala care se profileaza la orizont. Īncepīnd cu anul 2003 piata telefoniei fixe din Rumīnia s-a liberalizat ceea ce īnseamnă ca orice companie va putea desfasura activitate īn acest domeniu, iar RT va trebui sa invete sa supravietuiasca īntr-un climat concurential.

    RomTelecom a fost de la infiintare şi pīnă la privatizarea ei partiala īn postura de monopol pe piata telefoniei fixe. Acest lucru a generat nenumarate avantaje pentru RT dintre care cel mai important a fost fixarea discretionara a preturilor pentru serviciile oferite, fără teama ca o companie concurenta va oferi aceleaşi servicii la preţuri avantajoase. Īn plus RT şi-a permis sa nu ia īn seama protestele clientilor nemultumiti de nivelul tarifelor şi de calitatea serviciilor oferite de RT, aceştia neputind apela la serviciile unei companii concurente. RT a fost totuşi un monopol de stat pīnă la privatizarea sa ceea ce īnseamnă ca nu a avut chiar puteri discretionare asupra politicii de stabilire a tarifelor. Inainte de 1989 pretul convorbirilor telefonice locale era convenabil şi ca urmare multi romani (dar mai ales multe romance) stateau zilnic la taifas fără teama notei de plata de la sfirsitul lunii.

    Īn perioada cīt a fost controlata de stat (guvern) RT nu a putut īnsă sa dispuna de toţi banii incasati din abonamente şi din notele telefonice, o parte din aceştia mergind la bugetul de stat pentru a fi investiti īn domeniile care aveau nevoie de sprijin financiar. Din acest motiv nu s-au făcut prea multe investitii īn largirea şi modernizarea retelei telefonice şi īn cresterea numărului de centrale telefonice. Cei care doreau sa-şi instaleze un post telefonic erau de cele mai multe ori obligati sa astepte cīţiva ani pentru acest lucru. Acest lucru a generat pe de o parte sentimente de frustrare din partea populatiei iar pe de alta parte a generat un fenomen de coruptie din ce īn ce mai raspindit īn rīndul angajatilor RT.

    Dacă īnainte de 1989 nemultumirea fata de activitatea RT nu s-a manifestat īn nici un fel, lucrurile s-au schimbat radical īn anii 90. Din cauza cresterii numărului de firme nevoia de posturi telefonice a crescut şi ea, iar din aceasta cauza coruptia din interiorul RT a luat amploare. Ca urmare presiunea pentru privatizarea RT, vazuta şi ca o solutie de diminuare a coruptiei, a crescut. Trebuie menţionat faptul ca guvernele din prima jumătate a anilor 90 nu s-au grabit cu privatizarea RT pentru ca aceasta era o companie ce aducea profit care putea fi folosit discretionar de către guvernele respective.   

 

PRIVATIZAREA  ROMTELECOM

    Exista mai multe motive invocate īn sprijinul deciziei de neincepere a discutiilor privind privatizarea RT la īnceputul anilor 90, īnsă este foarte clar pentru oricine faptul ca a fost o decizie politica proasta pentru ca a fost irosit momentul īn care marile companii internationale de telefonie erau dispuse sa investeasca sume mari de bani īn tarile foste socialiste. Īn momentul īn care s-a luat īn sfirsit decizia de a privatiza RT climatul general de afaceri īn domeniul telecomunicatiilor era deja afectat de prabusirea spectaculoasa a valorii la bursa a actiunilor companiilor de telecomunicatii. Majoritatea dintre acestea au decis sa folosească fondurile pe care le aveau pentru consolidarea situatiei lor financiare şi nu pentru investitii īn cumpararea de actiuni ale companilor aflate pe calea privatizarii.

    Dupa alegerile din 1996 guvernul a fost format din reprezentanti ai Conventiei Democratice din Rumīnia (o coalitie de partide de centru şi centru-dreapta dintre care cele mai importante erau Partidul National Taranesc Crestin-Democrat şi Partidul National Liberal) şi ai Partidul Democrat (un partid de centru-stinga). Pe parcursul intregii campanii electorale partidele din CDR dar şi Partidul Democrat au pus un accent deosebit pe necesitatea privatizarii marilor companii de stat spunind ca statul este cel mai prost administrator şi ca singura solutie de iesire din criza economica este privatizarea pe scara larga. Īn anii urmatori a iesit īnsă la iveala neputinta coalitiei CDR-PD de a-şi urma propriul program politic pentru ca guvernele care s-au succedat timp de patru ani nu au reusit sa privatizeze decīt putine companii mari iar privatizarile infaptuite s-au dovedit a fi nişte privatizari paguboase pentru statul roman şi īn consecinta şi pentru populatie.

    RT nu a făcut exceptie de la aceasta stare de lucruri. Privatizarea RT este īncă şi astazi invaluita īn mister. Pe marginea acestei privatizari nu a fost o dezbatere publica serioasa niciodata, iar īn mass-media s-au discutat mai ales aspectele scandaloase ale ei ca de exemplu cuantumul comisioanelor incasate de politicienii care s-au ocupat de ea. Guvernantii din acea perioada susţin ca privatizarea rapidă a RT era neaparat necesara pentru ca Rumīnia avea mari datorii de platit unor creditori externi şi deci era nevoie urgenta de valuta pentru a impiedica intrarea economiei īn colaps şi prabusirea nivelului de trai. Aceasta explicatie poate fi acceptata īnsă ceea ce este inacceptabil este desfasurarea privatizarii īntr-o atmosfera lipsita de orice transparenta ca şi cum cetatenii Romaniei nu trebuiau informati despre privatizarea uneia din cele mai mari companii rumīneşti. Responsabilii dinspre partea romana au fost ministrul telecomunicatiilor (Sorin Pantis - membru PNL) , presedintele Fondului Proprietatii de Stat (Radu Sirbu - membru PNTCD) şi primul ministru (Radu Vasile - membru PNTCD īn acea perioada, actualmente membru PD). Principalul negociator al partii romane a fost ministrul telecomunicatiilor care poate fi socotit fără īndoială "artizanul" şi principalul responsabil pentru privatizarea RT.

    A īncerca sa scoti la iveala adevarul despre privatizarea RT semana intrucitva cu cercetarea circumstantelor īn care s-au produs evenimentele din 1989. Īn ambele cazuri intelegerea fenomenului este impiedicata de păstrarea īn secret a documentelor care ar putea aduce clarificari.Despre privatizarea RT s-a scris destul de mult şi s-a vorbit īncă şi mai mult. Pe parcursul anilor au fost cel puţin zece emisiuni de televiziune unde s-a incercat aflarea adevarului cu ajutorul unora dintre cei implicati.

    Contractul de privatizare a RT este īnsă tinut secret pentru cetatenii Romaniei deşi ministrul  telecomunicatiilor responsabil cu privatizarea (Sorin Pantis) īl flutura pe la diverse mese rotunde şi spunea ca poate fi consultat de oricine şi chiar va fi dat publicitatii. Se pare īnsă ca īn contractul respectiv este o clauza care spune ca dacă una din părţi face public contractul va avea de platit o suma enorma de bani celeilalte părţi. Ca urmare este foarte puţin probabil ca acest contract sa vada vreodata lumina zilei. Partea secreta a contractului cuprinde conditiile impuse de cumparator (compania OTE) care īn mod sigur sīnt atīt de scandaloase īncīt dezvaluirea lor ar genera instantaneu un val de indignare īn rīndul populatiei. Exista īnsă şi părţi ale contractului care sīnt publice şi ele vor fi discutate īn continuare.

    Īn faza de dinaintea privatizarii guvernul roman a apelat la serviciile unei firme de consultanta usamericane (Goldman Sachs) a cărei sarcina era sa se ocupe de organizarea licitatiei īn urma căreia sa fie vindute o parte din actiunile RT. Ca un fapt divers (dar care ne ajuta sa intelegem mai bine culisele privatizarii RT) o data cu marile scandaluri financiare din USA din anul 2002 a iesit la iveala faptul ca firmele de consultanta sīnt interesate īn principal de comisionul pe care-l primesc şi mai puţin de corectitudinea sau viabilitatea afacerilor pe care le intermediaza. Īn cazul privatizarii RT firma de consultanta avea interesul sa se realizeze cu orice preţ privatizarea caz īn care primea drept comision un anumit procent din costul tranzactiei. Este posibil ca firma de consultanta sa fi sesizat ca privatizarea RT nu va fi o afacere bună pentru nici una din părţi dar īn cazul ca semnala acest lucru pierdea o mare parte din bani şi ar fi fost nevoita sa astepte alte negocieri de privatizare la care nu ar fi fost sigura ca ar fi fost aleasă pentru intermedierea acestora. Aceasta firma a făcut deci tot posibilul sa convinga partea romana ca trebuie sa mearga īnainte cu privatizarea deşi situaţia pe plan international era total nefavorabila unei privatizari avantajoase pentru statul roman. Presa romana a demonstrat cu argumente faptul ca activitatea companiei de consultanta a fost necorespunzatoare, neprofesionista şi favorabila companiei OTE.

    Pentru cumpararea actiunilor RT s-au aratat la īnceput interesate şi cīteva companii de telecomunicatii importante ca de exemplu France Telecom şi Deutsche Telekom. Ulterior acestea s-au retras din competitie, din motive pe care nu le-au dat publicitatii. Care au fost cauzele acestei retrageri nu se poate sti precis, fostul ministru al telecomunicatiilor susţine ca respectivele companii nu erau dispuse sa facă oferte interesante din cauza lipsei lor de fonduri la acea data. Este posibil īnsă şi ca respectivele companii sa nu fi dorit sa investeasca sume mari īn economia romaneasca, caracterizata de o mare instabilitate, de o inflatie mare şi de un haos legislativ desavirsit. Este la fel de probabil ca aceste companii sa nu fi avut incredere īn guvernantii romani de la acea data, care chiar dacă erau autodeclarati campioni ai moralitatii nu au făcut altceva decīt sa continue traditia de coruptie a guvernarilor anterioare. Ca urmare unele companii puteau sa ia īn calcul şi faptul ca vor participa la o licitatie trucata, iar dacă ar fi pierdut licitatia prestigiul lor ar fi avut de suferit. Aceste temeri nu erau neintemeiate, ele au fost adeverite de licitatia trucata desfasurata ulterior cu ocazia privatizarii companiei "Tutunul Romanesc".

    Īn urma retragerii majoritatii companiilor care īşi aratasera la īnceput interesul pentru cumpararea RT s-a ajuns la situaţia īn care īn cursa nu a mai ramas decīt un singur participant şi anume compania greceasca de telecomunicatii OTE. Oferta acesteia nu era deloc avantajoasa pentru statul roman dar contrar oricărei judecati lucide s-a luat decizia politica de a vinde RT fără a mai īncerca organizarea unei alte licitatii. Profitind de faptul ca a ramas singura īn cursa compania OTE a reusit sa impuna īn contractul final clauze care īn mod normal ar fi fost considerate inacceptabile.

    Un aspect anecdotic dar intrucitva revelator asupra modului īn care OTE a abordat licitatia de privatizare a RT este şi faptul ca OTE a format un tandem īmpreună cu o firma usamericana numită SBC care urma sa administreze RT īn numele OTE după incheierea contractului dintre OTE/SBC şi statul roman. Probabil ca aceasta asociere a contat mult īn ochii partii romane care din admiratie sau servilism are o sensibilitate deosebita fata de tot ce este usamerican. Spre surpriza multora, la scurt timp după terminarea negocierilor finale dintre OTE/SBC şi statul roman firma usamericana şi-a vindut către OTE cota de actiuni cumparate la RT şi s-a retras definitiv din tranzactie. Motivele acestei decizii ramin şi ele invaluite īn mister. Putem presupune ca SBC a participat la licitatie īn tandem cu OTE doar pentru a impresiona partea romana īn aşa fel īncīt OTE sa poată susţine ca aduce administratori priceputi din USA şi nu din Grecia. Īn aceasta situaţie SBC probabil ca nu a investit nici un ban īn actiunile RT, banii cu care a cumparat cota sa de actiuni fiind de fapt tot banii OTE pe care aceasta companie i-a recuperat (minus comisionul platit SBC) o data cu retragerea firmei usamericane. O a doua posibilitate este ca OTE a promis SBC ca ea va administra RT dar s-a razgindit după definitivarea tranzactiei. Compania usamericana şi-a dat seama ca dacă OTE va fi cea care va administra RT atunci aceasta administrare va fi catastrofala şi a preferat sa se retraga fără a inregistra pierderi financiare.

    Contractul dintre staul roman şi OTE stipuleaza ca OTE trebuie sa plateasca o suma de 675 de milioane de dolari (337 milioane bani gheata, restul fiind reprezentati de investitii promise de OTE) īn schimbul căreia primeste proprietatea asupra unui cuantum de 35% din actiunile RT la care se adauga dreptul de uzufruct pentru īncă 16% din actiunile RT. Cu alte cuvinte OTE plateste o suma de bani pentru 35% din actiunile RT dar primeste gratis dreptul de folosinta şi pentru alte 16%. Īn acest fel OTE detine practic controlul asupra 51% din actiunile RT fiind proprietara doar a 35% din ele. Orice actionar care detine controlul asupra 51% din actiunile unei companii īşi poate impune politica sa administrativa şi echipa de conducere indiferent de optiunile altor actionari.

    Īn plus fata de acest aranjament extrem de pagubos pentru statul roman OTE a mai primit gratis o licenta de folosinta exclusiva a benzii de 1800 MHz pentru infiintarea unui operator de telefonie mobila. Īnsă cea mai impovaratoare clauza a contractului şi cea care a avut impactul cel mai negativ asupra populatiei romane a fost fără īndoială aceea potrivit căreia OTE va detine timp de patru ani monopolul īn privinta telefoniei fixe.

    Citeva din clauzele secrete ale contractului de privatizare au iesit totuşi la iveala īn cursul discutiilor televizate pe tema privatizarii RT. Una dintre acestea prevedea ca statul roman nu poate lista la bursa actiunile RT decīt cu acordul OTE. Şi mai importanta este īnsă clauza potrivit căreia doar OTE şi statul roman au dreptul sa detina un cuantum mai mare de 7% din actiunile RT. Cu alte cuvinte orice companie sau persoana interesata sa cumpere actiuni RT nu poate detine mai mult de 7% din acestea, lucru care face ca sa se transforme practic īn "sponsor" al politicii administrative impusa de OTE fără sa aibă practic vreun cuvīnt de spus īn administrarea companiei.

    La sfirsitul anului 2002 OTE a devenit proprietara a 54% din actiunile RT īn urma unei actiuni de marire de capital (prin emitere de noi actiuni) la care s-a adaugat plata a 31 de milioane de dolari către statul roman (pentru un procent de 3% din actiunile detinute de acesta).

 

STRATEGIA  IN  DOMENIUL  TELEFONIEI  FIXE  SI  A  INTERNETULUI

    Dupa privatizare s-au succedat mai multe echipe de conducere īn care cele mai importante posturi au fost ocupate īntotdeauna de administratori greci. Politica administrativa impusa de toate aceste echipe s-a evidentiat prin lipsa de viziune şi de flexibilitate īn conditiile īn care tocmai aceste doua elemente trebuie sa caracterizeze strategia de dezvoltare a unei companii. Viziunea clara a evolutiei pietei este esenţială pentru definirea strategiei pe termen lung iar flexibilitatea este esenţială pentru adaptarea activitatii unei companii la fluctuatiile pietei. Atitudinea administratorilor greci a fost determinata de faptul ca majoritatea activitatilor RT nu s-au desfasurat īntr-un climat concurential deci produsele companiei nu a fost supuse mecanismelor economiei de piata. Aceasta administrare nu a făcut decīt sa anchilozeze compania şi astfel sa-i reduca potentialul de a supravietui după instaurarea unei adevărate competitii.

    Strategia echipei de conducere a RT a avut de la īnceput un singur obiectiv şi anume recuperarea cīt mai rapidă a sumelor investite pentru cumpararea celor 35% din actiunile RT. Cea mai mare parte din banii incasati pe abonamentele şi notele telefonice trebuiau sa se intoarca īn Grecia la compania mama OTE. O parte redusă din acesti bani urma sa fie investita īn proiectele de infrastructura (construirea de centrale telefonice, etc.) care erau prezente īn contractul cu statul roman.Teama conducerii OTE era ca nu cumva RT sa dea faliment īnainte ca OTE sa-şi fi recuperat banii investiti. S-a trecut deci la o "terapie de soc" care a constat īn cresterea brusca şi enorma a tarifelor pentru convorbirile telefonice.Pentru prima data īn istoria RT romanii nu au mai putut sa stea de vorba la telefon decīt platind nişte sume exagerat de mari. Adminstratorii greci ai RT nu au greşit atunci cīnd au luat īn calcul la stabilirea tarifelor telefonice faptul ca romanii au reputatia de a fi facuti din mamaliga şi ca pot suporta absolut orice fără sa cricneasca. Nu a existat nici un protest, nici din partea aşa-zisei societati civile nici din partea politicienilor. Populatia s-a vazut abandonata pe mina administratorilor RT atīt de cei pe care i-a ales īn parlament cīt şi de cei care se considerau constiinta morala a societatii romane. Dupa prima crestere masiva a tarifelor strategia administratorilor RT īn privinta telefoniei fixe a constat exclusiv īn cresterea moderata a tarifelor, crestere care a fost pusa īn practica īn mod periodic.

    Trebuie spus ca OTE şi-a indeplinit īntr-un anumit procent obligatiile stipulate prin contractul cu statul roman īn sensul ca īn prezent instalarea unei linii telefonice este posibila īn timp scurt de la depunerea unei cereri.

    Oricine priveşte paginile web cu tarife ale companiilor de telefonie din Europa observa ca fiecare propune mai multe optiuni de abonament īn aşa fel īncīt clientii individuali sa-şi poată alege cea mai bună optiune īn funcţie de modul īn care utilizează telefonul (convorbiri īn special seara, īn week-end, etc.). Oferta de abonamente a RT se rezuma la doua : abonamentul social (pentru cei cu venituri reduse) şi cel obişnuit (pentru toţi ceilalti). Aceasta oferta extrem de saraca ilustreaza a nu ştiu cita oara dezinteresul administratorilor RT fata de dorintele clientilor lor.

    Internetul este o retea globala de informaţie care este accesibila cu ajutorul unui calculator personal şi a liniei telefonice. Costul internetului (lasind de-o parte costul calculatorului) este dat īn proportie de 90% de tariful telefonic, dat fiind ca un minut de conectare la internet este echivalat cu un minut de convorbire locala. Strategia adoptata īn privinta internetului a fost de departe cea mai nociva pentru romani. Internetul a luat avint īn toate tarile lumii şi este privit ca o utilitate care ne oferă informaţie prin intermediul calculatorului personal la fel cum reteaua de energia electrică ne oferă curent electric la priza din casa. Administratorii RT au avut de la īnceput obsesia de a stopa dezvoltarea internetului īn Rumīnia şi de a face ca acesta sa fie privit ca un lux accesibil doar celor bogati.

 

STRATEGIA  IN  DOMENIUL  TELEFONIEI  MOBILE

    Strategia adoptata īn domeniul telefoniei mobile ilustreaza cel mai bine capacitatea manageriala a echipei de conducere a RT īn conditiile īn care sīnt nevoiti sa ia decizii īntr-un climat concurential. Piata de telefonie mobila era la sfirsitul anilor 90 īn formare şi se stie ca aceasta este perioada cea mai bună pentru a atrage clienti. Dar administratorii RT nu au fost dispusi sa investeasca bani multi īn propriul operator de telefonie mobila pentru care obtinusera gratuit licenta de funcţionare.

    Prima greseala a fost deci faptul ca lansarea serviciului de telefonie mobila al RT (numit Cosmorom) s-a petrecut foarte tīrziu, cam la un an de la privatizarea RT.Īn acest timp Connex şi Dialog (liderii pietei de telefonie mobila din Rumīnia) au luptat din rasputeri pentru a-şi aloca o cota cīt mai mare din piata şi au investit sume importante pentru atragerea clientilor şi pentru dezvoltarea retelelor īn aşa fel īncīt sa acopere o arie cīt mai mare din teritoriul Romaniei. RT a făcut deci cadou celor doi operatori un ragaz esential care le-a permis sa-şi consolideze poziţia de lideri īn domeniu.

    Totusi chiar şi īn aceasta situaţie RT avea posibilitatea sa-i prinda din urma pe liderii pietei de telefonie mobila din Rumīnia. Administratorii RT nu au avut īnsă vointa sau capacitatea intelectuala care sa le permita sa īşi dea seama ca trebuie sa investeasca rapid īn dezvoltarea Cosmorom. Acest serviciu a fost lansat cu mare publicitate īnsă clientii potentiali şi-au dat seama repede ca nu au nimic de cistigat dacă se aboneaza la Cosmorom. Preturile erau la nivelul ofertelor concurentei dar Cosmorom avea marele dezavantaj ca nu putea fi folosit decīt īn cīteva orase mari spre deosebire de concurenta ale cărei servicii puteau fi folosite practic īn majoritatea regiunilor tarii.

    Administatorii Cosmorom nu au īnţeles ca trebuie sa ofere avantaje palpabile clientilor potentiali chiar şi cu pretul unui deficit mare la īnceput. Un astfel de avantaj ar fi fost de exemplu un cost scăzut al convorbirilor care aveau loc īntre abonatii Cosmorom şi cei ai retelelor Connex şi Dialog. La momentul aparitiei Cosmorom toţi posesorii de telefoane mobile utilizau una din cele doua retele amintite mai sus. De obicei convorbirile care au loc īn interiorul unei retele (īntre doi abonati Connex de exemplu) sīnt cu 50% mai ieftine decīt cele care au loc īntre retele (īntre un abonat Connex şi un abonat Dialog). Din cauza faptului ca piata era īmpărţită īn mod egal īntre Connex şi Dialog un abonat la Dialog avea deci cam 50% sanse sa sune tot un abonat Dialog realizind astfel o economie. Un abonat Cosmorom se afla īnsă de la īnceput īntr-o postura dezavantajoasa pentru ca majoritatea persaoanelor pe care le putea suna erau abonati ai retelelor concurente deci era obligat sa plateasca pentru majoritatea convorbirilor sale tariful inter-retele şi nu cel intra-retea. Administratorii RT nu au sesizat sau nu au luat īn consideratie faptul ca acest lucru reprezenta unul din obstacolele mari aflate īn fata unui potential client care ar decide sa se aboneze la Cosmorom. Ei ar fi putut sa stabileasca pentru o perioada de 1-2 ani un tarife inter-retele apropiat de tariful intra-retea. Īnsă cea mai importanta greseala ramine lipsa de investitii īn infrastructura retelei Cosmorom care sa fi permis acoperirea rapidă a unei părţi cīt mai mari din teritoriul Romaniei.

    Lipsa de atractivitate pentru clienti a serviciului Cosmorom nu a nelinistit prea mult echipa de conducere a RT care a continuat sa subventioneze servicul de telefonie mobila cu banii incasati de la abonatii la telefonia fixa. Sumele de bani alocate Cosmorom au fost suficiente pentru a pastra acest servicu īn viaţa īnsă nu şi pentru a-i permite sa se dezvolte şi sa devina viabil. Deznodamintul aventurii numite Cosmorom nu va fi o surpriza pentru nimeni īn conditiile īn care numărul de utilizatori a scăzut de la 200.000 la cīteva zeci de mii īn perioada 2001-2003.

    La īnceputul anului 2003 chiar şi administratorii RT şi-au dat seama ca a continua sa subventioneze Cosmorom ar insemna sa puna īn pericol chiar şi viabilitatea RT. Ca urmare s-a decis abandonarea acestui serviciu şi investirea a 500 de milioane de dolari īn cumpararea pachetului majoritar de actiuni la un serviciu concurent. Cum Orange (noua denumire a serviciului Dialog) este proprietate a France Telecom cumpararea lui iese din discuţie fiindca FT nu este interesata sa-şi abandoneze investitia. Ar ramine deci serviciul Connex īnsă este greu de crezut ca proprietarii sai vor vinde pachetul majoritar pentru o suma atīt de mica mai ales īn conditiile īn care serviciul este lider de piata īn Rumīnia şi este bineīnţeles profitabil (chiar dacă īn prezent are datorii enorme).

    Raminerea RT pe piata telefoniei mobile īn Rumīnia este extrem de problematica pentru ca şi acei 500 de milioane de dolari disponibili pentru cumpararea de actiuni nu exista īn momentul de fata.OTE planuieste sa facă o majorare de capital la RT (cresterea numărului de actiuni) şi sa vinda actiunile ca sa obtina acesti bani. Ramine de vazut cine se va incumeta sa cumpere actiunile respective tinind cont de faptul ca īn doi-trei ani este posibil ca ele sa nu valoreze nici cīt bucata de hīrtie pe care sīnt tiparite. Şi asta pentru ca administratorii RT au dovedit ca nu au fost īn stare sa mentina pe linia de plutire o companie (Cosmorom) care activa īntr-un mediu concurential. Ce garantie ar avea investitorii īn actiuni ale RT ca nu se va intimpla acelaşi lucru şi cu aceasta, dat fiind faptul ca piata de telefonie fixa s-a liberalizat ?

 

VIITORUL  COMPANIEI  ROMTELECOM

    OTE nu a venit īn Rumīnia pentru a pune īn practica o administrare a RT de tip occidental (flexibila, care ia īn calcul īntotdeauna necesitatile clientilor) ci una de tip oriental (despotica, orientata exclusiv pe imbogatirea cīt mai rapidă pe seama clientilor). Acest tip de administrare a fost posibil şi a dat rezultatele scontate īn conditiile īn care RT a fost īntr-o poziţie de monopol pe piata telefoniei fixe. Īncepīnd cu a doua jumătate a anului 2003 vor incepe sa apara ofertele de telefoniei fixa ale firmelor concurente. Aceste oferte vor fi cu 30-50 % mai ieftine decīt oferta RT incercind astfel sa atraga cīt mai multi dintre clientii RT. Cum administratorii RT nu vor putea sa scada tarifele la convorbirile locale (din cauza datoriilor mari a căror scadenta se apropie) este deci posibil ca anul 2004 sa fie īnceputul sfirsitului pentru RT, iar anul 2005 sa aduca falimentul acestei companii.

VATRĂ ] DISCUŢII ] LEGĂTURI ] MANUALE ] TRADUCERI ] DICŢIONAR ] ARTICOLE ] LIMBI ] RECENZII ] NOUTĂŢI ] CONTACT ]

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sīnt originale şi sīnt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Alegerea terminologiei este explicată īn materialul Limba Rumīnă īn Epoca Informaticii.

Situl se gaseste la adresele : şi http://muntealb.bravehost.com

Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată īn Display Properties. Alternativ se poate face clic īn Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste optiunea "Text Size" şi apoi se face clic pe optiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului şi a fundalului paginilor sitului poate fi modificata īn aşa fel īncīt sa respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. Īn Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe optiunea "Internet Options". Īn fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" şi se bifeaza casuta "Ignore colors specified on Web pages", după care se apasa pe butonul "OK". Se procedeaza similar dacă este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se inlatura bifarea.

Flux RSS