COMENTARII

PĂRERI  DESPRE  SUBIECTE  ACTUALE

 

Tăcerea Inginerilor - 2 Mai 2005

    Profesiunea de inginer are la baza utilizarea cunostintelor abstracte dintr-un anumit domeniu ştiinţific īn scopuri pur practice, adică pentru realizarea de proiecte tehnologice care sa capete apoi o intruchipare īn plan material şi sa serveasca īn ultima instanta la progresul omenirii. Inginerii sīnt deci orientati permanent către aspectul pragmatic al lucrurilor şi se poate spune ca ei au responsabilitatea adaptarii rezultatelor cercetarii stiintifico-tehnice la nevoile de modernizare ale societatii umane. Aşa se face ca īn cazul oricărui obiect pe care īl folosim putem observa contributia mai multor categorii de ingineri, un exemplu fiind chiar calculatorul personal (PC), la conceperea căruia au colaborat ingineri specializati īn electronica, automatica, informatica, energetica şi chimie. Pasul urmator īn ceea ce priveşte calculatoarele a fost conectarea lor īn cadrul unor retele locale, pentru a facilita astfel lucrul īn echipa, caracteristic dealtfel tuturor activitatilor umane. Acest lucru a fost posibil datorita contributiei inginerilor de telecomunicatii, a căror implicare a fost de altfel extrem de importanta şi īn ceea ce priveşte aparitia şi expansiunea rapidă a retelei globale numită internet.

    Utilitatea de netagaduit a calculatoarelor pentru activitatea zilnica a făcut ca multi utilizatori sa nu-şi mai poată inchipui viaţa lor fără ajutorul oferit de aceasta masina polifunctionala. Folosirea pe scara din ce īn ce mai mare a calculatoarelor a avut şi un efect secundar benefic, anume cresterea interesului pentru tehnologiile care īi fac posibila functionarea, tocmai pentru ca multi īncearcă sa inteleaga cum este posibil ca o masinarie atīt de mica şi de fragila este capabila sa infaptuiasca sarcini atīt de diverse. Şi īn cazul internetului se observa o tendinta asemănătoare, pentru ca posibilitatea de a comunica atīt de uşor, de rapid şi de eficient īntre interlocutori aflati la distante enorme pare o minune care ne invita sa-i descoperim cīt mai degraba resorturile ascunse. Iar cei care detin raspunsurile referitoare la intrebarile pe care ni le punem despre functionarea calculatoarelor şi a internetului sīnt tocmai inginerii de care vorbeam mai sus. Sigur ca noţiunile teoretice despre tehnologia informatiei şi comunicatii nu sīnt atīt de atragatoare ca şi rezultatul aplicarii lor practice, īnsă tot mai multi utilizatori incep sa priceapa jargonul ştiinţific specific acestui domeniu şi acest lucru le permite sa fie martori la efortul depus de către specialistii implicati īn dezvoltarea tehnologiilor ce au ca scop imbunatatirea performantei calculatoarelor şi facilitarea transferului de date prin internet. Cresterea numărului celor pasionati de informatica se datorează īnsă şi unui fapt mai puţin remarcat, anume participarii lor īn calitate de factori de decizie la un "razboi" pasionant, care se duce an de an īntre companiile care concep şi comercializeaza produse şi servicii legate de calculatoare şi internet. Īn aceasta infruntare plina de rasturnari de situaţii neprevazute, utilizatorii nu sīnt spectatori pasivi, fără nici o influenta, ci din contra ei sīnt cei care decid īn ultima instanta care companie supravietuieste şi care dispare. Totul se desfăşoară ca pe o arena romană de gladiatori īn care asistenta are drept de viaţa şi de moarte asupra combatantilor.

    Utilizatorii īşi folosesc cunostintele dobindite īn domeniul informaticii pentru a analiza performanta fiecarei companii, urmind ca pe baza acestei analize sa decidă care companie merita sa fie sponsorizata prin cumpararea produselor sau serviciilor oferite de ea. Lupta din arena comerciala nu se duce īnsă numai cu mijloace corecte (prezentarea obiectiva a caracteristicilor produselor), ci se folosesc toate tacticile care sīnt susceptibile de a influenta decizia de cumparare a utilizatorilor. Mijloacele de marketing agresiv şi inselator au fost multă vreme preferate de o bună parte din companii, tocmai pentru ca la īnceput utilizatorii nu detineau informaţiile necesare pentru a lua o decizie avizata, care sa le permita sa cumpere produsul cu cel mai bun raport calitate-preţ. Internetul şi revistele de tehnologia informatiei au fost "inundate" cu comunicate de presa şi articole elaborate de departamentele de marketing ale companiilor producatoare, īn care se proslaveau produsele proprii şi se ponegreau - mai mult sau mai puţin direct - cele ale concurentei. Utilizatorii care s-au simtit inselati atunci cīnd şi-au dat seama ca produsul cumparat nu se ridica la inaltimea publicitatii care i s-a făcut au tras concluzia ca de vina este lipsa lor de educatie īn domeniul informaticii, care īi expune la manevrele necinstite de marketing ale companiilor ce urmaresc profitul material masiv şi rapid prin orice mijloace.

    Nevoia de informaţie obiectiva explicata pe intelesul tuturor a făcut sa apara foarte multe situri specializate īn recenzii de produse şi servicii din domeniul TIC, ale căror caracteristici sīnt analizate temeinic, iar performantele le sīnt judecate pe baza unor teste comparative. Tot mai multi utilizatori apeleaza la informaţiile oferite de aceste situri atunci cīnd se afla īn situaţia de a decide ce sa aleagă din multitudinea de produse care aparent au caracteristici şi performante aproximativ egale, aşa cum reiese din materialele publicitare concepute de responsabilii cu marketingul. Internetul a devenit din ce īn ce mai mult cimpul de bataie pe care se infrunta companiile, īn lupta lor pentru cucerirea utilizatorilor. Cresterea nivelului de intelegere de către utilizatori a jargonului informatic, cuplata cu pierderea de credibilitate a responsabililor cu marketingul, a făcut ca īn ultima vreme sa fie chemati la "rampa" pentru a da interviuri inginerii care lucreaza la dezvoltarea produselor cele mai urmarite de utilizatori pentru imbunatatirea performantelor calculatoarelor lor. Epoca "purtatorilor de cuvīnt" specializati doar īn comunicate entuziaste şi abureli fără acoperire se pare ca a trecut definitiv. Toate companiile care īşi respecta clientii şi doresc sa īi pastreze apeleaza la specialistii implicati nemijlocit īn activitatea de concepere şi fabricatie, cei care pot cel mai bine sa explice unei audiente dornice de informare alegerea tehnologiilor folosite pentru cresterea performantelor produselor. Inginerii de la companiile cele mai influente (Intel, AMD, NVIDIA, ATI, VIA, etc.) au avut astfel ocazia sa prezinte mult mai coerent decīt orice manager de marketing, avansul tehnologic pe care l-au inglobat īn cele mai noi generatii de produse. Aducerea īn prim-plan a inginerilor, cei care sīnt de fapt responsabili īntr-o companie cu cercetarea, dezvoltarea şi productia este un lucru binevenit şi semnaleaza o recunoastere a meritelor lor profesionale, alaturi de faptul ca reprezintă nişte interlocutori mai buni pentru clientii existenti sau potentiali decīt expertii īn marketing, care şi-au dobindit faima negativa de propagandisti ai vremurilor moderne.

    Pe plan international companiile tind sa devina nişte entitati deschise către clienti şi aflate īn permanent contact cu aceştia, pentru a le afla doleantele şi a modifica linia de produse īn mod corespunzator. Companiile care au īnţeles importanta internetului īn lumea contemporana au īnceput sa-i folosească la maximum caracteristicile pentru a pastra o legatura nemijlocita cu clientii, iar de pe urma acestei atitudini au avut de cistigat ambele părţi. Povestea lui Robert Scoble, un angajat obscur al companiei Microsoft (MS), care īn numai doi ani a reusit sa schimbe perceptia generală asupra acestei companii şi practic sa o indrepte īn directia unei deschideri maxime către clienti ar trebui studiata de toţi managerii care doresc sa īşi conduca companiile īn spiritul secolului 21. Armele lui Scoble sīnt blogul personal (īmpreună cu fluxul RSS, tehnologia sa preferata), o camera de luat vederi (pentru a filma interviurile cu programatorii de la MS īn care aceştia vorbesc despre munca lor), sinceritatea de care da dovada atunci cīnd analizeaza performantele produselor propriei companii sau ale concurentei şi lipsa de partinire cu care semnaleaza produsele de valoare din domeniul informaticii, indiferent de compania producatoare şi de relatiile acesteia cu Microsoft. Scoble a īnţeles ca schimbarea perceptiei despre MS nu poate avea loc decīt dacă se va scoate īn evidenta factorul creativ al acestei companii, īn speta inginerii care concep produse noi sau le īmbunătăţesc pe cele deja existente. Activitatea de la MS era pīnă la aparitia lui Scoble cunoscuta aproape exclusiv prin prisma declaratiilor făcute īn revistele cu profil economic de către managerii executivi, responsabili īn principal cu strategia financiara şi cu partea de ansamblu a strategiei tehnologice. Scoble a adoptat o tactica diferită de cea a reporterilor de la revistele financiare, el i-a filmat şi intervievat pe programatorii care lucreaza la Microsoft, unii dintre cei mai buni din lume, care pīnă atunci fusesera practic anonimi pentru marea masa a utilizatorilor produselor acestei companii, identitatea şi competenta lor fiind cunoscute doar de către specialistii īn informatica. Filmele făcute sīnt puse ulterior la dispozitia internautilor pe un forum special numit Channel 9, a cărui denumire a fost aleasă după cea a canalului radio ce le permite pasagerilor unui zbor comercial sa asculte conversatiile din cabina pilotilor. Orice persoana (admiratoare sau contestatara a calitatii produselor MS) poate apoi sa vizioneze şi sa comenteze interviurile. Initiativa lui Scoble, realizată cu un efort investitional minim, a avut un succes neasteptat şi i-a adus acestuia titlul neoficial de "Chief Humanizing Officer" pentru performanta sa de a schimba perceptia despre MS, care este vazuta acum ca o companie bogata īn special īn oameni de valoare, stocurile de capital financiar reprezentind īn fapt doar o bogatie relativa, care fluctueaza odata cu bursa. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca actiunea lui Scoble este īn fapt o campanie subtila de promovare a companiei sale, care aduce beneficii nu numai de imagine, ci şi financiare, tocmai pentru ca la baza ei se afla comunicarea directă dintre creatorii produselor şi clientii care le cumpara. Cu cīt clientii vad ca opiniile lor sīnt luate īn seama de către cei implicati direct īn procesul de concepere a produselor, cu atīt ei vor fi dispusi sa investeasca īn continuare īn produsele respective cumparind versiuni noi ale acestora, nemaivorbind de faptul ca orice client multumit se poate transforma īn agent de publicitate neplatit, tocmai pentru ca doreşte sa impartaseasca şi altora satisfactia pe care o resimte folosind un produs pe gustul sau.

    Astfel de preocupari īn vederea ameliorarii relatiei companie-client sīnt socotite o adevarata blasfemie īn Rumīnia, unde companiile de telecomunicatii continua sa promoveze o atitudine totalitara īn domeniul comunicarii cu clientii. Indiferent ca vorbim de RomTelecom, RDS, Astral sau UPC, imaginea acestor companii este aceea a unor fortarete inexpugnabile īn care traiesc nişte dictatori care nu dau socoteala nimanui şi care īşi trateaza supusii cu cel mai profund dispret, considerindu-i buni doar pentru plata de taxe şi impozite care sa acopere cheltuielile nesabuite ale dictatorilor şi apropiatilor acestora. Comunicarea cu clientii, īn masura īn care ea exista, este unidirectionala şi se rezuma la nişte comunicate de presa seci şi fără conţinut informativ, redactate īn limbajul aburitor al responsabililor cu marketingul. Din cīnd īn cīnd mai apar şi interviuri cu managerii executivi (presedintii sau membrii Consiliilor de Adminstratie), luate de jurnalisti de la publicatii a căror complicitate este cumparata cu contracte publicitare grase. Īn aceste interviuri rolul jurnalistilor se rezuma la a pune doar intrebarile ce le-au fost furnizate īn prealabil de omniprezentii responsabili cu marketingul, cei care scriu de altfel şi raspunsurile care apar ca fiind date de manageri. Bineinteles ca aceste discuţii regizate cu managerii executivi nu oferă nici o informaţie precisa. La fel cum aburul dintr-o camera poate fi condensat pentru a culege cīteva picaturi de lichid, citirea printre rinduri a interviurilor poate permite cel mult sesizarea unei aluzii bine mascate cu privire la starea reală a companiei şi la planurile ei de viitor. Este foarte puţin, iar efortul depus pentru a descifra ce vrea sa zica managerul respectiv seamănă cu acela al analistilor serviciilor de spionaj care citesc comunicatele oficiale ale dictatorilor pentru a decela un semn cīt de mic care sa le permita sa deduca stabilitatea regimului respectiv şi perspectivele sale.

    Deschiderea companiilor de telecomunicatii rumīneşti către clientii lor este extrem de improbabila īn conditiile īn care clientii accepta comportamentul dictatorial al managerilor executivi pentru ca īn cele mai multe cazuri nu au o alternativa la serviciile pe care le cumpara de la companiile respective. Lipsa concurentei naste dictatori economici, care nu sīnt cu nimic mai prejos fata de cei politici. Ce se intimpla īnsă cu inginerii care lucreaza la companiile de telecomunicatii ? Ei sīnt complet absenti atunci cīnd vine vorba de strategia companiilor la care lucreaza, nimeni din presa generalista sau specializată īn TI nu īi baga īn seama, deşi fără contributia lor companiile nu ar putea exista. Numele inginerului-sef de la RomTelecom sau al omologilor sai de la companiile de cablu sīnt necunoscute pentru publicul larg care foloseşte serviciile acestor companii. Sīnt aceştia tinuti īntr-un anonimat fortat şi obligati sa pastreze tacerea asupra proiectelor de viitor la care lucreaza, sau le este rusine sa vorbeasca tocmai pentru ca aceste proiecte nu exista sau au fost anulate din lipsa de fonduri ? Ce īi impiedica de exemplu pe inginerii de la RDS sa le spuna internautilor care asteapta internetul prin cablu ca acesta nu va deveni functional decīt īn cīţiva ani, deşi infrastructura a fost deja instalata ?  Nimeni nu poate sti cu exactitate care este raspunsul la aceste intrebari, pentru ca avem de-a face cu o lege a tacerii a cărei respectare se face cu o strictete ce i-ar umple de respect şi pe cei mai cruzi mafioti.

    Nimic din ceea ce se intimpla la RT sau la companiile de cablu nu "transpira" īn exterior, ca şi cum angajatilor de acolo le-ar fi frica pentru propria viaţa dacă ar oferi informaţii, indiferent cīt de inofensive şi nesecrete ar fi acestea. Ce poate fi atīt de amenintator pentru un inginer de la RT īncīt el sa nu participe īn mod anonim la discuţiile de pe un forum şi sa īi lamureasca pe internauti despre motivul pentru care a intirziat aceasta companie atīt de mult cu oferta sa de conectare la internet prin ADSL ? Cel mai probabil aceasta absenta a explicatiilor poate fi atribuita sentimentului de impotenţă profesionala, pentru ca dacă RT i-a strivit financiar pe multi romani cu tarifele sale, pe inginerii care s-au angajat la aceasta companie probabil ca i-a strivit profesional. Imediat după cumpararea RT de către OTE, noua conducere a dat un anunt prin care anunta ca angajeaza ingineri tineri specialisti īn telecomunicatii şi informatica. Ce s-a intimplat cu acesti oameni carora li s-a promis ca vor avea ocazia sa īşi realizeze visele profesionale īntr-o companie particulara, cu planuri de viitor impresionante ? Atunci cīnd aburul promisiunilor initiale s-a imprastiat, probabil ca toţi au putut vedea realitatea şi anume ca ei nu au fost angajati pentru a pune īn practica descoperirile tehnologice recente īn sprijinul imbunatatiri comunicarii īntre oameni, ci pentru a cīrpi şi mentine īn functiune nişte instalatii depasite, a căror modernizare a fost mereu aminata din lipsa de fonduri. Dar probabil ca cea mai neplacuta surpriza pentru tinerii ingineri de la RT a fost rolul lor de complici la opera de sabotare a internetului rumīnesc, a cărui dezvoltare a fost permanent impiedicata de managerii RT, care au mentinut tarife foarte mari pentru conectarea la el. Cum au suportat nişte oameni tineri, la fel de iubitori de internet ca orice alte persoane de virsta lor sa asiste impasibili la suferinta internautilor romani, care şi-au plins dintotdeauna pe forumuri nenorocul de a avea o companie de telefonie fixa atīt de ostila internetului cum este RT ? Cum au putut acesti ingineri plini de vise la sfirsitul facultatii sa impace īn mintea lor iubirea fata de internet şi dorinta lor de a-l face disponibil pentru toţi romanii, cu datoria profesionala de a nu-l lasa sa se dezvolte ? Cum au acceptat ei sa se transforme din constructori īn sabotori ? Sīnt cumva banii un inlocuitor perfect pentru sentimentul de realizare profesionala sau pentru sentimentul de bunastare interioara resimtit atunci cīnd participi la construirea unui lucru complet nou, care le face viaţa mai uşoară la milioane de oameni ? Raspunsurile le ştiu doar inginerii de la RT, dar probabil ca nu le vor face niciodata publice, deoarece asta ar insemna sa constientizeze nişte sentimente dureroase pe care le-au refulat īn adincul sufletului lor pentru a nu le periclita stabilitatea existentiala mentinuta cu salariul lunar foarte bun.

    Cea mai grava consecinta a traiului īntr-o dictatura este coruptia morala a omului obişnuit, adică acceptarea ideologiei oficiale ca fiind singura potrivita pentru societatea respectiva şi transformarea īntr-un propagandist al acestei ideologii, care crede sincer īn ea şi īncearcă sa o impuna şi altora. Tactica de spalare a creierului a fost principala metoda prin care dictatorii s-au mentinut la putere, tocmai pentru ca ea īi transforma pe cetateni din fiinte cu o gindire independenta īn simple cutii de rezonanta pentru gindirea oficiala. Să le fi fost aplicate inginerilor de la RT proceduri de spalare a creierului, īn aşa fel īncīt aceştia sa se fi transformat īn nişte roboti fără discernamint, care īşi descriu activitatea după sloganul : "Noi muncim, nu punem īn discuţie deciziile manageriale, oricit de aberante şi de nocive ar fi acestea pentru clientii companiei noastre" ? Tot ce e posibil, mai ales ca spalarea creierului dă efecte mult mai bune dacă este insotita de recompense materiale, īn cazul de fata salarii consistente. Dar oare nu şi-au dat seama acesti ingineri ca prin comportamentul lor extrem de supus fata de manageri le-au permis acestora sa duca pīnă aproape de faliment o companie care avea un potential foarte bun de dezvoltare ? Cum pot ei sa se lase condusi de nişte incompetenti carora nu le pasa dacă vor distruge compania şi vor lasa pe drumuri mii de oameni, pentru ca investitia initiala a OTE a fost recuperata şi chiar s-a obţinut īn plus un profit bunicel care a luat calea paradisurilor fiscale ? Mi-ar place sa cred ca revolta inginerilor mocneste la RT şi ca s-au gasit cīţiva dintre ei care sa aibă curajul sa le spuna managerilor ca strategia actuala de dezvoltare a companiei este greşită şi ca trebuie făcut urgent ceva pentru evitarea falimentului, iar īn caz contrar ei vor demisiona. Sīnt īnsă perfect constient ca o astfel de luare de atitudine este destul de puţin probabila, pentru ca nişte oameni care nu au avut curajul sa vina īn postura de anonimi pe forumuri pentru a explica de ce internautii romani trebuie sa astepte la nesfirsit un internet de viteza mare la preţ decent, nu vor avea īn mod sigur nici curajul de a-şi infrunta superiorii ierarhici.

    Peisajul internetului de limba romana este la fel de dezolant ca īntotdeauna, singurul lucru īn miscare fiind aburul suflat de managerii de la companiile de telecomunicatii, care promit multe şi nu se ţin niciodata de cuvīnt. Redobindirea integritatii profesionale a inginerilor şi iesirea lor de sub tutela gindirii dezastruoase a managerilor care sīnt interesati doar de profitul financiar ar putea fi o solutie pentru a pune bazele mult asteptatului reviriment al spatiului virtual rumīnesc.

VATRĂ ] DISCUŢII ] LEGĂTURI ] MANUALE ] TRADUCERI ] DICŢIONAR ] ARTICOLE ] LIMBI ] RECENZII ] NOUTĂŢI ] CONTACT ]

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sīnt originale şi sīnt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Alegerea terminologiei este explicată īn materialul Limba Rumīnă īn Epoca Informaticii.

Situl se gaseste la adresele : şi http://muntealb.bravehost.com

Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată īn Display Properties. Alternativ se poate face clic īn Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste optiunea "Text Size" şi apoi se face clic pe optiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului şi a fundalului paginilor sitului poate fi modificata īn aşa fel īncīt sa respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. Īn Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe optiunea "Internet Options". Īn fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" şi se bifeaza casuta "Ignore colors specified on Web pages", după care se apasa pe butonul "OK". Se procedeaza similar dacă este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se inlatura bifarea.

Flux RSS