UTILIZARE  WINDOWS  ME  ŞI  WINDOWS  XP

FOLOSIRE  PC : 

PARTEA 1

PARTEA 2

PARTEA 3

PARTEA 4

PARTEA 5

PARTEA 6

PARTEA 7

PARTEA 8

 
  1. GENERALITĂŢI  DESPRE  SOFTURI
  2. INSTALAREA  SOFTURILOR
  3. FOLOSIREA  SOFTURILOR
  4. DEZINSTALAREA  SOFTURILOR
  5. ĪNCHIDEREA  CALCULATORULUI
 

GENERALITĂŢI  DESPRE  SOFTURI

    Softurile sīnt programele care īi permit unui utilizator să folosească calculatorul pentru realizarea de activităţi specifice cum sīnt editarea de text, prelucrarea grafică, etc. Un soft ("software" īn lb. engleză) este alcătuit dintr-un un set de instrucţiuni (numite cod sursă) scrise īntr-un limbaj special (numit limbaj de programare), care este īnţeles de calculator şi interpretat īn aşa fel īncīt utilizatorul calculatorului să poată desfăşura activitatea pe care o doreşte.

    Clasificarea softurilor se face după sistemul de operare pe care rulează (softuri pentru Windows, Mac, Linux, etc.), după activitatea pentru care sīnt concepute (explorarea internetului, redarea de muzică, vizionarea de filme, editarea de imagini, etc.) şi după costul perceput pentru ele (comerciale sau gratuite). Majoritatea softurilor pentru SO Windows rulează pe toate (sau aproape toate) variantele acestuia, dar cu precădere pe cele mai recente (Windows 98SE, Windows ME, Windows 2000, Windows XP, Windows Vista, Windows 7). Există īnsă şi softuri care funcţionează exclusiv pe Windows XP, Vista şi 7, īn acest caz īncercarea de instalare pe o variantă mai veche de Windows fiind sortită eşecului.

    GRATISOFTURILE ("freeware") sīnt programe pentru calculator care pot fi folosite īn scopuri personale (comerciale sau necomerciale) īn mod gratuit şi pe o perioadă de timp nelimitată. Unele gratisofturi sīnt gratuite şi pentru folosirea īn cadru instituţional (companii, firme, institute), īnsă majoritatea necesită īn acest caz contactarea autorului de către conducerea companiei īn scopul cumpărării unei licenţe de utilizare care să permită folosirea softului de către angajaţi. Cīteva gratisofturi (foarte puţine) necesită īnregistrarea pe situl autorului pentru obţinerea licenţei de utilizare. Īnregistrarea nu implică plata unei sume de bani, ci doar furnizarea unor date personale (nume, reşedinţă, adresa de mel, etc.) pentru că autorul softului să īşi facă o idee despre utilizatorii acestuia (număr, aria de răspīndire geografică, etc.). Īn urma īnregistrării se obţine un cod care deblochează softul, ce va putea fi utilizat gratuit pe o perioadă indefinită. Unii autori de gratisofturi solicită trimiterea unei cărţi poştale pe adresa lor, iar alţii solicită o mică suma de bani (5, 10, 15 euro) de la cei care şi-o pot permite pentru a putea suporta cheltuielile legate de softul īn cauză (de ex. cheltuielile generate de īntreţinerea unui sit web cu trafic important). Atīt cărţile poştale cīt şi donaţiile īn bani solicitate de autori nu sīnt obligatorii şi nu au nici un efect asupra funcţionalităţii softului, care va putea fi folosit chiar dacă nu facem nici o donaţie. Dacă gratisoftul ne scuteşte īnsă de plata unei sume importante de bani pe care ar trebui să o dăm pe un soft cu plată sau dacă softul ne este extrem de util putem să luăm īn consideraţie o mică donaţie īn bani, pentru ca autorul softului să fie stimulat să continue īmbunătăţirea acestuia.

    SURSOFTURILE ("open source software") sīnt softuri gratuite (gratisofturi) la care alături de programul propriu-zis este oferit şi codul sursă al programului. Utilizatorii obişnuiţi pot utiliza sursofturile ca pe orice alte programe gratuite. Programatorii consacraţi sau cei īn devenire pot īn plus să studieze codul sursă al softului şi eventual să-l modifice īn scopul īmbunătăţirii programului respectiv pentru a satisface nevoile particulare ale celui (celei) care realizează modificările.

    PUBLISOFTURILE ("adware") sīnt programe gratuite destinate atīt utilizării personale cīt şi aceleia īn cadru instituţional. Majoritatea publisofturilor se limitează la afişarea unor reclame īntr-un compartiment special al softului, īnsă există şi programe care culeg date despre utilizatori şi le transmit apoi īn momentul conectării la internet către serverul central al unei companii de publicitate. Culegerea datelor (de ex. care sīnt siturile web vizitate, etc.) se realizează de către un soft special care a primit denumirea de spisoft ("spyware") şi care este instalat alături de programul propriu-zis, cel care este de fapt utilizat. Este deci necesar să citim temenii de folosire a publisoftului ( "License Agreement") şi dacă observăm că pe līngă programul propriu-zis este inclus obligatoriu şi un spisoft va trebui să decidem dacă vom continua sau nu procedura de instalare.

    DEMOSOFTURILE ("demo version") sīnt versiuni gratuite ale unor programe comerciale al căror scop este acela de a-l ajuta pe utilizator să evalueze softurile respective pentru a se decide dacă le cumpără sau nu. Diferenţa dintre versiunea completă (cu plată) şi demosoft este dată de faptul că demosoftul are unele funcţii esenţiale dezactivate. Una din cele mai īntīlnite limitări de funcţionalitate este dezactivarea funcţiei de salvare a filelor prelucrate cu ajutorul demosoftului. Īn afara acestor limitări, funcţionalitatea este aceeaşi cu a variantei cu plată. Unele programe foarte complexe (şi scumpe īn acelaşi timp) sīnt lansate şi īn versiune demonstrativă (demosoft) pentru a permite atīt evidenţierea caracteristicilor softurilor respective, cīt şi familiarizarea utilizatorilor cu ele, īnainte ca aceştia să se hotărască dacă un anumit soft merită o investiţie importantă pentru cumpărarea lui. Demosofturile sīnt extrem de utile īn scop educativ, de īnvăţare a folosirii programelor de tipul respectiv, mai ales pentru că multe au secţiuni de ajutor ("help") detaliate şi chiar manuale de utilizare incluse īn soft sau disponibile pe situl producătorului. Unele softuri complexe folosite pentru crearea de muzică sīnt puse la dispoziţie sub formă de demosoft, avīnd limitări de funcţionalitate care includ īntotdeauna imposibilitatea salvării filelor prelucrate, alături de alte limitări cum este de exemplu posibilitatea folosirii softului doar īn sesiuni de cīteva zeci de minute (de ex. după 20 de minute de folosire softul se īnchide automat şi trebuie repornit). Lăsīnd de-o parte aceste limitări, demosoftul poate fi folosit (evaluat) pentru o perioadă de timp nelimitată.

    EDUSOFTURILE ("educational software") sīnt versiuni gratuite ale unor programe comerciale, al căror scop este acela de a-l ajuta pe utilizator să īnveţe să folosească softurile respective. Diferenţa dintre versiunea completă (cu plată) şi edusoft este dată de faptul că edusoftul are unele limitări de funcţionalitate, īnsă acestea nu sīnt esenţiale din perspectiva īnvăţării folosirii softului. Edusoftul permite salvarea filelor prelucrate cu ajutorul lui, īnsă aceste file sīnt īntr-un format special care nu poate fi deschis decīt cu varianta educaţională, nu şi cu varianta completă a softului. Filele salvate mai au şi alte limitări, cum sīnt prezenţa unor elemente care le fac imposibil de utilizat īn scopuri comerciale (de ex. o imagine grafică 3D va avea īntotdeauna īncorporat īn ea un filigran sau rezoluţia imaginii va fi limitată la o valoare inacceptabilă pentru grafica profesională). Alături de aceste limitări legate de file, mai sīnt şi altele legate de funcţionalitatea softului īn general, cum este posibilitatea de a folosi doar un singur procesor faţă de varianta comercială care poate folosi mai multe procesoare īn scopul accelerării productivităţii. Prin faptul că edusofturile permit salvarea filelor, ele nu īmpiedică procesul educativ şi cel creativ, ca atare ele sīnt de preferat demosofturilor. Unele softuri complexe folosite pentru crearea de grafică 3D sīnt puse la dispoziţie sub formă de edusoft, putīnd fi folosite īn scop educativ pe o perioadă nelimitată.

    DISTRISOFTURILE ("shareware") sīnt programe comerciale care pot fi distribuite ("shared") gratuit şi care pot fi evaluate pentru o perioadă de timp fără nici un fel de limitare a funcţionalităţii, după care este necesară cumpărarea lor pentru a putea fi folosite īn continuare. Pe tot parcursul perioadei de īncercare sīntem avertizaţi la pornirea distrisoftului printr-o fereastră sīcīitoare ("nag screen") asupra numărului de zile care au mai rămas pīnă la sfīrşitul evaluării. După trecerea intervalului de timp destinat evaluării care este specificat īn licenţa de folosire, distrisofturile fie īşi pierd din funcţionalitate transformīndu-se īn demosofturi, fie refuză să mai pornească (cel mai frecvent). Pentru a le debloca trebuie să cumpărăm o licenţă de utilizare de la autorul softului, care ne va transmite un cod cu ajutorul căruia vom reinstaura funcţionalitatea programului. Unele distrisofturi continuă să funcţioneze fără limitări şi după terminarea perioadei de evaluare, autorii acestora bazīndu-se pe buna credinţă a utilizatorilor, care īn cazul unei folosiri intensive şi de lungă durată se vor simţi obligaţi moral de a-l răsplăti pe autorul softului, pentru ca acesta să continue dezvoltarea şi īmbunătăţirea programului.

    COMERSOFTURILE ("commercial software") sīnt programe care pot fi folosite īn mod legal doar dacă am cumpărat o licenţă de la compania producătoare a softului. Aceste programe sīnt folosite de către utilizatorii obişnuiţi (persoane particulare), dar īn special de utilizatorii aflaţi īntr-un mediu instituţional (companii, institute, firme). Avantajul comersofturilor faţă de gratisofturi este atīt de ordin calitativ (deşi unele gratisofturi se apropie de calitatea comersofturilor), cīt mai ales de ordin practic şi anume legat de sprijinul oferit de compania producătoare a softului īn cazul īn care programul nu funcţionează corespunzător, acest din urmă serviciu (foarte important pentru evitarea pierderilor de productivitate) nefiind oferit de autorii gratisofturilor. Unele comersofturi sīnt distribuite şi sub formă de distrisoft sau demosoft, pentru ca potenţialii cumpărători să le poată investiga calităţile īnainte de a se decide să le cumpere.

    Graniţa dintre comersofturi şi gratisofturi este cīteodată destul de subţire, pentru că unele comersofturi se pot transforma īn gratisofturi şi invers. Dezvoltarea unor comersofturi poate fi abandonată la un moment dat de către autorii lor şi aceştia pot decide să le ofere sub formă de gratisofturi. Unele companii producătoare (sau producători particulari) pot decide să ofere sub formă de gratisoft unele versiuni mai vechi ale unor softuri comerciale īn scopul de a-i determina pe cīt mai mulţi utilizatori să le īncerce şi ulterior să cumpere versiunea comercială care este actualizată şi la care se oferă sprijin ("support") īn folosire. Alte companii oferă un soft īn două versiuni, una gratuită şi alta cu plată, sperīnd ca aceia care vor alege īntr-o primă instanţă varianta gratuită, să decidă mai tīrziu că vor să beneficieze de funcţionalitatea sporită a variantei cu plată şi de sprijinul acordat īn cazul acesteia. Transformarea unor gratisofturi īn comersofturi este şi ea destul de obişnuită, īn special īn cazul gratisofturilor de succes. Autorul unui program gratuit poate decide să īl transforme īn comersoft īn momentul īn care programul īn cauză a devenit foarte popular printre utilizatori şi eventual este chiar softul de referinţă īntr-un anumit domeniu. Īn acest caz uneori este păstrată şi o versiune "uşoară" ("light" - "lite") cu o funcţionalitate mai scăzută, care continuă să fie oferită gratuit. Īn alte situaţii autorul unui gratisoft īşi vinde produsul unei companii care va continua dezvoltarea acestuia, īnsă exclusiv sub formă de comersoft.  

 

INSTALAREA  SOFTURILOR

    GENERALITĂŢI

    Un soft trebuie īn prealabil "instalat" pe calculatorul nostru pentru a putea fi folosit. Atunci cīnd instalăm sistemul de operare există un număr de softuri care sīnt instalate o dată cu acesta, dar cea mai mare parte dintre ele sīnt foarte simple şi de aceea este recomandat să instalăm alte softuri pe care să le folosim īn locul celor preinstalate dacă avem nevoie de o funcţionalitate sporită. De exemplu SO Windows instalează doua softuri editoare de text (Notepad şi Wordpad) care sīnt adecvate īn cazul unei folosiri ocazionale, īnsă cei care folosesc calculatorul īn special pentru editarea de text pot alege să instaleze unul sau mai multe softuri specializate ce permit o productivitate mai mare īn cazul unei folosiri frecvente.

    Instalarea ("setup" īn lb. engleză) unui soft este un proces īn cea mai mare parte automat, care presupune o intervenţie minimă din partea utilizatorului calculatorului. Un soft care trebuie instalat se prezintă de obicei ca o filă executabilă (cu extensia EXE), ce conţine dosarele şi filele softului sub formă īmpachetată (arhivată). Există īnsă şi situaţii īn care avem de-a face cu un dosar de instalare care conţine toate elementele necesare instalării, īnsă sub forma dezarhivată (despachetată), elementul care trebuie folosit pentru iniţierea instalării fiind de obicei o filă cu numele "setup.exe". Fila arhivată de instalare (sau dosarul de instalare) se poate găsi pe hardisc, pe CD-ROM sau pe o dischetă, acest lucru nu are nici o importanţă, īn final programul instalat se va afla pe hardiscul calculatorului nostru.

    Instalarea este declanşată īn momentul īn care facem dublu clic pe fila arhivată de instalare (sau pe fila "setup.exe" din dosarul de instalare), care de cele mai multe ori are numele programului alături de care se poate afla şi cuvīntul "setup". Va fi lansat un program special (numit de obicei "Install Shield"), care īi prezintă utilizatorului o succesiune de ferestre īn care acesta trebuie să ia cīteva decizii simple referitoare la instalare sau să accepte opţiunile predefinite. Programul de instalare decomprimă dosarele şi filele cuprinse īn arhiva de instalare şi le copiază pe hardisc īn locul predefinit sau īn cel indicat de utilizator. Īn final programul de instalare integrează softul instalat cu sistemul de operare (face modificări īn registrul Windows, eventual adaugă comenzi īn meniurile WE) şi mai face cīteva adăugiri (de ex. adaugă scurtături pe birou şi īn meniul de start), după care afişează un mesaj de īncheiere a sarcinii sale. Utilizatorul poate să īnchidă programul de instalare şi să īnceapă să folosească softul proaspăt instalat.

    Procesul de instalare se desfăşoară īn mai multe etape, dar etapele principale sīnt copierea pe hardisc a dosarelor şi filelor necesare pentru funcţionarea softului şi integrarea softului cu sistemul de operare. Utilizatorul nu intervine īn aceste două etape, īnsă intervine la īnceputul instalării cīnd trebuie să-şi dea acordul asupra licenţei de folosire a softului ("End User License Agreement"). Alte momente īn care este nevoie de intervenţia utilizatorului īn timpul procesului de instalare sīnt atunci cīnd trebuie decis dosarul de pe hardisc īn care trebuie copiate elementele componente ale softului, ca şi atunci cīnd este nevoie eventual de o preconfigurare a softului īnainte de a fi lansat īn execuţie la terminarea instalării.

    EULA este un document legal şi īn el se enumeră drepturile (dreptul de autor asupra softului, etc.) şi īndatoririle (acordarea de sprijin tehnic legat de folosirea softului, etc.) producătorului softului, dar şi drepturile (utilizarea fără restricţii a softului īn concordanţă cu licenţa cumpărată, dreptul la primirea de sprijin tehnic, etc.) şi īndatoririle (angajamentul de a nu altera codul sursă al softului, de a nu folosi softul decīt pe numărul de calculatoare pentru care s-a plătit licenţa, etc.) utilizatorului softului.

    Licenţa de folosire (EULA) este de obicei scrisă īn limba engleză şi ea trebuie citită (indiferent dacă softul este comercial sau gratuit) īnainte de instalarea softului, pentru a nu avea surprize neplăcute ulterior. De exemplu īn ultima vreme multe programe gratuite includ şi un modul special care īnregistrează şi raportează unele din obiceiurile utilizatorului (de ex. siturile web vizitate, etc.). Īn acest caz producătorul softului care include şi un modul spion este obligat să specifice īn licenţa de folosire dacă alături de softul său este instalat şi un soft spion (spisoft). Īn momentul īn care am citit licenţa, dar nu ne convine să instalăm şi un spisoft pe calculatorul nostru putem īntrerupe procedura de instalare.

    Instalarea unui soft respectă de obicei etapele prezentate mai sus, cu variaţii mai mici sau mai mari. Unele programe de instalare oferă trei tipuri de instalare şi anume "Typical" (instalare obişnuită făcută pe baza opţiunilor predefinite, care presupune doar instalarea elementelor softului care sīnt folosite īn mod predominant), "Complete" (instalare completă a tuturor elementelor softului) şi "Custom" (instalare personalizată care presupune alegerea de către utilizator a elementelor care urmează a fi instalate). Utilizatorii īncepători trebuie să aleagă fie opţiunea "Typical", fie opţiunea "Complete", iar utilizatorii avansaţi pot alege opţiunea "Custom" (numită uneori şi "Advanced") pentru a avea posibilitatea de a personaliza instalarea softului. Ca o regulă generală trebuie īntotdeauna să ne asigurăm īnainte de instalarea unui soft că avem spaţiul necesar pe hardisc, īn special dacă softul care urmează să fie instalat are dimensiuni mari.

    PRIMUL EXEMPLU DE INSTALARE A UNUI SOFT - AVG ANTI VIRUS FREE

    Pentru ca procesul de instalare a unui soft să fie mai bine īnţeles, vom lua ca exemplu instalarea unui program de tip antivirus şi anume a programului AVG Anti-Virus Free Edition, care poate fi utilizat īn mod gratuit. Fila de instalare trebuie descărcată de pe situl firmei producătoare. Facem clic pe legătura care ne permite descărcarea filei şi după cīteva minute avem fila pe hardisc (de obicei pe suprafaţa de lucru - birou).

    Fila de instalare are un nume de genul "avg6518fu_free.exe", care arată versiunea programului şi faptul că este vorba de varianta gratuită. Această filă conţine sub forma arhivată (īmpachetată) toate elementele necesare pentru instalarea softului. Facem dublu clic pe filă şi va apare o minifereastră cu cīteva informaţii despre produs ("This is a fully funcţional free version. AVG offers powerful and reliable protection against computer viruses - Aceasta este o versiune gratuită şi perfect funcţională. AVG oferă o protecţie puternică şi de īncredere contra viruşilor de calculator"). Facem clic pe butonul "Setup" şi va apare prima dintre ferestrele propriu-zise de configurare a instalării. Se observă că nu mai este vizibilă suprafaţa de lucru (biroul - "desktop"), pentru că programele de instalare ocupă de obicei tot ecranul. Īn fereastra nou apărută se află un text īn care pe līngă urarea de bun-venit ("Welcome") se află o atenţionare referitoare la faptul că softul este protejat de legea dreptului de autor valabilă pe plan internaţional.

    Mai important este īnsă faptul că sīntem sfătuiţi să īnchidem orice alte programe pe care le avem deschise, īnainte de a continua instalarea ("It is strongly recommended that you exit all Windows programs before running this Setup program"). Această recomandare presupune să īnchidem ferestrele tuturor programelor deschise īn acel moment, inclusiv a ferestrelor WE. Īn general ferestrele de instalare deşi ocupă tot ecranul au īn partea dreaptă-sus un meniu de control alcătuit din butoane de minimizare, restaurare şi īnchidere. Īn mod normal ar trebui să apăsăm pe butonul de minimizare pentru a minimiza fereastra de instalare şi apoi să īnchidem celelalte programe deschise. La final ar trebui să facem clic pe butonul ferestrei minimizate (existent īn bara de sarcini - taskbar) pentru ca să continuăm instalarea. Īn cazul AVG nu avem īnsă un meniu de control. Va trebui să apăsăm īn acelaşi timp pe tastele Alt şi Tab (Alt+Tab) şi vom observa că ne īntoarcem la fereastra WE. Īnchidem programele deschise (cu excepţia programului de instalare) şi apoi facem clic pe butonul ferestrei de instalare prezent īn bară de sarcini ("taskbar"). Această etapă nu e esenţială, ea poate fi ignorată (adică pot fi lăsate deschise alte programe īn timpul instalării AVG).

    Facem īn continuare clic pe butonul "Next" pentru a continua instalarea (dacă dintr-un motiv oarecare dorim să anulăm instalarea va trebui să facem clic pe butonul "Exit"). Va apare fereastra īn care este prezentată licenţa de folosire ("Software License Agreement"). Dacă sīntem de acord cu prevederile licenţei va trebui să facem clic pe butonul "Yes" pentru a continua instalarea, īn caz contrar va trebui să facem clic pe butonul "No" pentru a īntrerupe instalarea. Va apare fereastra cu titlul "Personalize AVG" īn care trebuie să introducem numărul de īnregistrare. Procedura de introducere a unui număr de īnregistrare este specifică pentru programele comerciale, dar ea este īntīlnită şi la unele din programele gratuite. Copiem numărul de īnregistrare (din mesajul de poştă electronică primit după īnregistrarea pe sit) şi īl lipim īn cīmpul corespunzător, urmīnd ca apoi să facem clic pe butonul "Next".

    Va apare fereastra "Installation Location" īn care trebuie să precizăm dosarul de pe hardisc īn care să fie instalate dosarele şi filele necesare pentru funcţionarea programului AVG. De cele mai multe ori este bine să acceptăm dosarul predefinit, īn acest caz cel de la adresa C:\Program Files\Grisoft\AVG6, care respectă o regulă aproape generală şi anume ca dosarul programului să fie inclus īntr-un alt dosar cu numele firmei producătoare, care la rīndul său este creat īn dosarul "Program Files" din partiţia pe care se află instalat SO Windows. Dacă ne convine dosarul predefinit facem clic pe butonul "Next" (acţiune recomandată īn special pentru īncepători), iar dacă dorim să instalăm īn alt dosar facem clic pe butonul "Browse" pentru a răsfoi dosarele de pe hardisc şi a alege (şi eventual a crea) unul pe care īl preferăm. Va apare o fereastră cu titlul "Select Program Folder" unde trebuie să alegem un nume pentru dosarul care va fi creat īn meniul de start. Acest dosar va conţine doar icoane care ne vor permite lansarea rapidă a programului, accesul rapid la secţiunea de ajutor, etc. Numele propus pentru dosarul cu icoane este "AVG 6.0 Antivirus System" şi putem să-l lăsăm aşa (recomandat pentru īncepători) sau să ştergem o parte din ele lăsīnd că nume doar "AVG".

    Facem apoi clic pe butonul "Next" şi va apare o fereastră cu titlul "Start Copying Files" īn care sīntem anunţaţi ca instalarea propriu-zisă (copierea dosarelor şi filelor pe hardisc) este gata să īnceapă şi dacă sīntem mulţumiţi cu configurarea de pīnă acum (ferestrele anterioare) să facem clic pe butonul "Next", iar dacă dorim să facem unele modificări să apăsăm butonul "Back" (o dată sau de mai multe ori) pentru a ne īntoarce la una din ferestrele anterioare. Facem clic pe butonul "Next" şi pentru majoritatea programelor va apare o fereastră īn care putem urmări progresia procesului de copiere, care va dura o perioadă de timp proporţională cu mărimea programului pe care īl instalăm. Īn cazul de faţă AVG este un program de dimensiuni mici şi copierea se termină rapid, īnsă īn cazul altor programe (de ex. jocuri pe calculator) copierea poate dura şi 15-20 de minute sau mai mult.

    După terminarea copierii apare o fereastră care conţine cīteva elemente de configurare a programului instalat, īn cazul nostru ea fiind numită "Configure Your Protection". Īn general īn această fereastră se face o configurare simplă (preliminară), cu ajutorul căreia de obicei se asociază anumite file cu programul instalat . De exemplu dacă instalăm un program de redare a filelor audio (muzică), programul ne va īntreba dacă dorim să īl folosim pentru deschiderea filelor de tip mp3. Īn cazul AVG sīntem īntrebaţi ce module ("Resident Shield", "E-Mail Scanner" şi "Control Center") ale programului dorim să folosim, iar īn mod predefinit sīnt selectate toate (căsuţele de līngă numele lor sīnt bifate). Pentru utilizatorii īncepători este bine să fie lăsată configurarea predefinită, dar utilizatorii avansaţi pot să dezactiveze unele din module. Orice modificare de configuraţie făcută īn timpul procesului de instalare poate fi anulată mai tīrziu din cadrul programului şi acest lucru este valabil pentru toate programele instalate. Din această cauză se poate lasă configurarea predefinită şi modificarea ei poate fi făcută mai tīrziu, după ce lansăm programul. Apăsăm deci pe butonul "Next" fără a face modificări şi va apare fereastra cu titlul "AVG Automatic Update" īn care va trebui să decidem dacă lăsăm programul să īşi actualizeze īn mod automat baza de date referitoare la viruşii nou apăruţi. Opţiunea de actualizare automată este deja bifată şi asta īnseamnă că programul va īncerca să se conecteze la internet (cerīndu-ne permisiunea īn prealabil) o dată la două săptămīni, pentru a descărca baza de date nouă. Şi această opţiune poate fi modificată ulterior din interiorul programului, deci ce decidem acum putem schimba mai tīrziu. Putem lăsa opţiunea bifată (recomandat pentru utilizatorii īncepători) sau o putem debifa dacă dorim să actualizăm baza de date mai frecvent (săptămīnal) sau dorim să hotărīm noi cīnd să facem actualizarea.

    Apoi facem clic pe butonul "Next" şi va apare o fereastră care conţine un text de prezentare a produsului, text conţinut īn fila "Readme.txt". Este recomandat să īl citim (īn timpul instalării sau ulterior), apoi facem clic pe butonul "Next". Va apare o fereastră cu titlul "Congratulations" īn care sīntem felicitaţi pentru īncheierea cu succes a instalării. Programul AVG necesită repornirea calculatorului după instalare şi dacă lăsăm bifată căsuţă cu textul "Restart the system now" şi facem clic pe butonul "Next", sistemul se va īnchide şi apoi va reporni instantaneu. Sistemul poate fi repornit şi mai tīrziu (dacă debifăm căsuţa), īnsă numai după repornire instalarea va fi completă. Repornirea sistemului după instalare este īntīlnită doar la aproximativ 10 % din totalul softurilor, majoritatea neavīnd nevoie de repornirea sistemului pentru a se instala complet. Trebuie īnsă amintit ca toate programele de tip antivirus necesită repornirea sistemului după instalarea lor, din cauza faptului că sīnt strīns integrate cu sistemul de operare şi este nevoie să facă unele modificări īn filele de sistem.

    Instalarea AVG va continua după repornirea sistemului, cu apariţia unor ferestre care fac parte dintr-un aşa numit "vrăjitor de configurare preliminară" ("AVG First Run Wizard"). Prima dintre ferestre se numeşte "Getting Started" şi conţine o prezentare a etapelor următoare. Facem clic pe butonul "Next" şi va apare o fereastră cu numele "Update". Īn ea avem posibilitatea să actualizăm programul dacă facem clic pe butonul "Update Now", caz īn care programul se va conecta la internet şi va descărca actualizările oferite de producătorul softului (durează 15-30 de minute). După terminarea actualizării (recomandată), īnchidem conexiunea la internet. Atenţie, actualizarea va putea avea loc doar dacă avem un modem instalat corespunzător şi o conexiune la internet definită īn Windows. Dacă nu dorim să ne conectăm la internet şi plănuim să actualizăm programul mai tīrziu, va trebui să facem clic pe butonul "Skip Update" ("sari peste actualizare"). Nu este nici o problemă dacă nu actualizăm baza de date la instalarea antivirusului. După terminarea actualizării (sau anularea acesteia) va apare fereastra cu numele "Create the AVG Rescue Disk" ("Creează Dischete de Restaurare"). Această operaţie permite crearea unor dischete cu ajutorul cărora să reparăm filele de sistem dacă acestea au fost modificate de către un virus. Este recomandat să lăsăm această acţiune pe mai tīrziu şi de aceea va trebui să facem clic pe butonul "Skip Rescue Disk" ("sari peste etapa de creare a dischetelor de restaurare"). Va apare o fereastră īn care sīntem invitaţi să controlăm dacă sistemul nostru este infectat cu un virus informatic. Va trebui să decidem dacă dorim acest lucru (facem clic pe butonul "Test Computer Now" şi aşteptăm 20-30 de minute terminarea testului) sau dacă dorim să terminăm īntīi instalarea şi apoi să verificăm starea calculatorului nostru (īn acest caz va trebui să facem clic pe butonul "Skip Test"). După terminarea etapei precedente, doar īn cazul īn care nu am actualizat baza de date cu semnăturile viruşilor mai īnainte, va apare o minifereastră care ne avertizează că baza de date este veche şi sīntem īntrebaţi dacă nu dorim să o actualizăm. Avem două opţiuni şi anume să facem clic pe butonul "Continue" (lăsăm actualizarea pe mai tīrziu) sau pe butonul "Download Now" (calculatorul se va conecta la internet pentru a se realiza actualizarea). Aceasta este ultima etapă a procesului de instalare, programul AVG este gata de a fi folosit.

    AL DOILEA EXEMPLU DE INSTALARE A UNUI SOFT - IZArc

    Un al doilea exemplu de instalare va fi luat īn discuţie pentru că el ne va ajută să īnţelegem secţiunea de dezinstalare a programelor prezentată ceva mai jos. Să presupunem că ne-am hotărīt să evaluăm programul IZArc, care este un soft de arhivare gratuit. Mergem pe situl producatorului şi descărcăm fila de instalare a celei mai noi versiuni, care are de exemplu numele "IZArc34.exe", ceea ce īnseamnă că este vorba de versiunea 3.4 a programului.

    Facem dublu clic pe fila de instalare şi va apare o minifereastră īn care sīntem anunţaţi ca procesul de instalare va īncepe, īnsă dacă avem o versiune mai veche a programului deja instalată trebuie să o dezinstalăm īn prealabil. Dacă nu ne aflăm īn această situaţie facem clic pe butonul "Yes", altfel trebuie să facem clic pe butonul "No" şi să dezinstalăm versiunea veche. Va apare o fereastră īn care ni se urează bun venit ("Welcome to the IZArc Setup Wizard"), īn care facem clic pe butonul "Next" pentru a īncepe procesul de instalare propriu-zis. Următoarea fereastră ne prezintă licenţa de folosire a softului, pe care dacă o acceptăm (după ce am citit-o) va trebui să facem clic īn cerculeţul de līngă opţiunea "I accept the agreement". Īn acel moment butonul "Next" devine funcţional (dacă nu acceptăm licenţa instalarea nu mai poate fi continuată) şi facem clic pe el. Va trebui să facem clic pe butonul "Yes" pentru a continua instalarea.

    Va apare fereastra īn care trebuie să alegem dosarul de pe hardisc īn care să fie instalat programul. Putem accepta varianta predefinită (C:\Program Files\IZArc) sau putem alege alt dosar de pe una din partiţiile hardiscului. Dacă alegem varianta predefinită (recomandat pentru īncepători), rămīne doar să facem clic pe butonul "Next" ("următoarea [etapa]"). Va apare o fereastră īn care trebuie să alegem numele dosarului cu scurtături care va fi instalat īn meniul de start. Autorul softului a ales să denumească acest dosar "IZArc", īnsă noi putem să scriem ce nume dorim, de exemplu "Arhivator" (fără ghilimele). Pentru īncepători este recomandat să fie acceptată varianta predefinită şi să se facă clic pe butonul "Next". Va apare o fereastră īn care sīntem īntrebaţi dacă īn afară de scurtăturile din meniul de start dorim să instalăm scurtături pe suprafaţa de lucru ("desktop icon") şi īn bara de lansare rapidă ("quick launch icon"). Dacă vom folosi acest program īn mod frecvent putem lăsa cele două opţiuni bifate, īn caz contrar facem clic īn căsuţe pentru a debifa opţiunile şi apoi facem clic pe butonul "Next".

    Va apare fereastra īn care sīntem anunţaţi că programul de instalare este gata să copieze pe hardisc filele necesare ("ready to install"), iar īn cazul īn care dorim să facem modificări de ultim moment (de ex. să schimbăm dosarul de instalare) trebuie să facem clic pe butonul "Back" ("īnapoi"). Īn mod normal nu mai trebuie să ne īntoarcem pentru a face modificări, deci facem clic pe butonul "Install" pentru că procesul de copiere să īnceapă. După terminarea copierii va apare o fereastră care ne anunţă că procesul de copiere a luat sfīrşit. Deasupra acestei ferestre va apare o alta, īn care trebuie să alegem limba īn care să fie afişate meniurile şi comenzile programului. Alegem limba engleză (facem clic pe opţiunea "English") şi apoi facem clic pe butonul OK.

    Va apare o fereastră de preconfigurare īn care trebuie să alegem tipurile de file (arhive) cu care să fie asociat programul. Asocierea implică faptul că īn momentul īn care vom face dublu clic pe unul din aceste tipuri de file īn Windows Explorer el va fi deschis cu IZArc. Īn fereastra de preconfigurare softul IZArc este asociat cu toate tipurile de arhive cu care poate lucra şi această variantă este pefect acceptabilă dacă avem un singur program de arhivare instalat pe hardisc. Dacă īnsă dorim să deschidem arhivele de tip RAR cu softul WinRAR (pe care īl avem deja instalat sau plănuim să-l instalăm), iar pe cele de tip ACE cu softul WinACE va trebui să debifăm căsuţele respective. Īn fereastra de preconfigurare se află şi două butoane "Select All" (selectează toate tipurile de file) şi "Deselect All" (deselectează toate tipurile de file). Opţiunea noastră va putea fi modificată ulterior din cadrul programului, deci nu are foarte mare importanţă ce decidem acum, pentru că putem să ne schimbăm părerea ulterior. După ce am decis cu ce tipuri de file să fie asociat IZArc facem clic pe butonul "OK".

    Vom ajunge astfel la fereastra īn care sīntem anunţaţi ca instalarea s-a īncheiat cu succes. Īn ea se află o căsuţă bifată līngă care se găseşte scris textul "View What's New" ("vezi ce este nou [īn program]"). Putem lăsa căsuţa bifată, iar īn acest caz după instalare se va deschide automat fila de prezentare ("read me"), unde sīntem informaţi despre modificările survenite īn cadrul programului. Putem debifa căsuţa dacă dorim să citim altădată informaţiile despre soft. Īn ambele cazuri trebuie să facem clic pe butonul "Finish" pentru a īncheia operaţiunea de instalare.

    CAZURI  PARTICULARE  APĂRUTE  LA INSTALARE

    Instalarea jocurilor prezintă unele particularităţi care trebuie luate īn discuţie. Majoritatea jocurilor nu sīnt instalate īn totalitate pe hardisc (sīnt lăsate pe CD-ROM filele conţinīnd muzica jocului, filmele, etc.), iar pentru a funcţiona au nevoie de prezenţa discului jocului īn unitatea optică (CD-ROM, DVD-ROM, CD-RW, etc.). Acest lucru se īntīmplă īn principal pentru ca să nu fie ocupat foarte mult spaţiu pe hardisc, ţinīnd cont de faptul că unele dintre jocurile noi au după instalare o mărime de peste 1GB şi această dimensiune s-ar dubla probabil, dacă o parte din file nu ar fi lăsate pe CD-ROM-ul de instalare. Multe jocuri oferă la instalare opţiunea ca utilizatorul să aleagă cīt din joc să fie lăsat pe CD-ROM, cu menţiunea ca orice joc merge mai rapid dacă o parte cīt mai mare din el este instalată pe hardisc.

    Un alt caz particular este cel al softurilor care nu au nevoie de instalare. Acestea sīnt īn număr foarte mic (max. 5% din totalitatea softurilor) şi tot ce trebuie făcut pentru a le instala este să le copiem īntr-un dosar oarecare de pe hardisc. După această operaţie ele pot fi folosite ca şi oricare alt soft.

    O situaţie mai deosebită apare şi atunci cīnd dorim să folosim o versiune mai nouă a unui soft pe care īl avem deja instalat. Autorii de softuri īşi actualizează īn mod regulat programele şi este recomandat ca īntotdeauna să folosim ultima versiune a unui soft. Avem două posibilităţi şi anume să dezinstalăm versiunea veche şi apoi să o instalăm pe cea nouă, sau să instalăm versiunea nouă peste cea veche, deci fără a o dezinstala īn prealabil pe aceasta din urmă. Metoda recomandată este să dezinstalăm versiunea veche şi apoi să o instalăm pe cea nouă. De asemenea este bine ca īnainte de a instala versiunea noua să ştergem dosarul (cu tot ce a mai rămas din conţinutul său) īn care s-a aflat versiunea veche, īn cazul īn care acesta rămīne pe hardisc după dezinstalare. Metoda de instalare a versiunii noi peste cea veche este şi ea posibilă, mai ales īn situaţiile īn care autorul softului precizează īn fila de prezentare ("read me.txt") că această metodă de actualizare a softului dă aceleaşi rezultate ca şi instalarea "pe curat".

 

FOLOSIREA  SOFTURILOR

    GENERALITĂŢI

    Programele de calculator sīnt tot atīt de variate ca şi tipurile de activităţi care se pot realiza cu un calculator. Ele diferă foarte mult īn funcţie de gradul lor de complexitate. Un soft serveşte de obicei pentru desfăşurarea unei anumite activităţi specifice, care poate fi numită activitate principală, de exemplu editarea de text (scrierea, formatarea, īnlocuirea, ştergerea unui text etc.). Tendinţa este īnsă de lărgire a gamei de activităţi care pot fi executate cu un anumit soft, prin introducerea de activităţi secundare legate cumva de activitatea principală. Īn cazul exemplului de mai sus este vorba de activităţi secundare cum sīnt : editarea Html, editarea de cod sursă, căutarea erorilor gramaticale īntr-un text, căutarea definiţiilor unor termeni din text, posibilitatea de a trimite un text prin poşta electronică, criptarea textului, etc.

    LANSAREA ĪN EXECUŢIE A UNUI SOFT

    Pentru a putea să folosim un soft trebuie să-l lansăm īn execuţie, lucru care se realizează dacă facem dublu clic pe fila executabilă (cu extensia EXE), care se află īn dosarul īn care a fost instalat softul. Dacă există mai multe file executabile īn dosar va trebui să facem clic pe aceea care are numele softului sau o variantă prescurtată a acestuia (de ex. īn cazul IZArc fila executabilă se numeşte IZArc.exe). Va trebui deci să folosim Windows Explorer pentru a afişa conţinutul dosarului īn cauză şi să ne orientăm īn consecinţă. O variantă mult mai comodă pentru a lansa īn execuţie un program este să facem clic pe una din scurtăturile care au fost create automat īn timpul procesului de instalare. Īn mod obişnuit fiecare program creează la instalare o scurtătură pe suprafaţa de lucru (birou), un dosar cu scurtături īn meniul de start şi eventual o scurtătură īn bara de lansare rapidă. Este recomandată folosirea scurtăturii către fila executabilă care este prezentă īn meniul de pornire (Start Menu), pe celelalte putīnd să le ştergem sau să le păstrăm. Facem deci clic pe butonul "Start" din bara de sarcini ("taskbar") pentru a derula meniul de start şi ducem cursorul mausului deasupra opţiunii "Programs" (numită "All Programs" īn Windows XP). Va apare un alt meniu la dreapta celui precedent, care conţine dosarele cu scurtături create de programele instalate. Ducem cursorul mausului deasupra dosarului creat de programul pe care dorim să-l folosim şi observăm că se deschide un alt meniu care conţine scurtăturile propriu-zise. Īn general programele instalează īntre 1 şi 5 scurtături, cu mici variaţii numerice īn plus sau īn minus. Scurtătura care este prezentă permanent este cea către fila executabilă al programului şi pe ea trebuie să facem clic (simplu, nu dublu) dacă dorim să-l lansăm īn execuţie. Aceasta scurtătură are numele programului şi de aceea poate fi reperată foarte uşor. Alte scurtături, care pot fi prezente sau nu, sīnt cele care ne permit accesul rapid la fila de prezentare ("Readme" - "Citeşte-mă"), la fila de ajutor ("Help"), la procedura de dezinstalare ("Uninstall"), la fila care conţine licenţa de folosire ("License"), etc..

    Să luăm ca exemplu lansarea īn execuţie a programului AVG pe care tocmai l-am instalat. După instalarea acestuia vom avea un modul al programului care este pornit automat o dată cu SO Windows şi anume modulul de scanare īn timp real, cel care scanează toate filele pe care le deschidem. Pentru a verifica "sănătatea" sistemului nostru, va trebui să pornim īnsă programul principal AVG. Facem deci clic pe butonul "Start", ducem cursorul peste opţiunea "Programs", ne mutăm cu cursorul īn meniul nou apărut pe dosarul "AVG 6.0 Anti-Virus System" pentru a-l deschide şi īn fine facem clic pe scurtătura numită "AVG 6.0 for Windows". Programul prinicpal AVG va fi lansat īn execuţie şi īl putem folosi pentru a scana partiţiile hardiscului sau doar dosarele pe care i le indicăm noi.

    FOLOSIREA PROPRIU-ZISĂ A UNUI SOFT

    Folosirea unui soft este evident legată de funcţiile pe care le poate īndeplini, cele pentru care a fost creat. Un editor de text este folosit pentru a scrie un text şi apoi pentru a-l modifica, un editor Html este folosit pentru a crea pagini web, un arhivator ne ajută să comprimăm file pentru a economisi spaţiu, un explorator de internet ne permite să vizităm paginile siturilor de pe internet, etc.

    Fiecare program are o fereastră principală care apare după lansarea sa īn execuţie. Ferestrele principale ale tuturor softurilor se aseamănă, īn sensul că au cīteva elemente comune şi anume bară de meniuri, bară de unelte, bară de stare, etc. Fiecare bară din fereastra unui soft conţine meniuri sau butoane care sīnt comune cu alte softuri, dar cele mai multe meniuri şi butoane sīnt specifice softului īn cauză şi sīnt legate de scopul pentru care a fost creat. Utilizatorul trebuie să folosească diversele elemente ale ferestrei principale a softului pentru a-şi realiza obiectivele.

    De exemplu, cineva care doreşte să scrie un text va trebui să lanseze īn execuţie un editor de text, să creeze o filă nouă de tip text, să scrie ce are de scris folosind tastatura, să modifice textul scris pentru a corecta greşelile şi pentru a-i īmbunătăţi aspectul şi īn final să salveze fila text īn aşa fel īncīt conţinutul nou creat să fie păstrat. Dacă utilizatorul doreşte să trimită textul scris prin poşta electronică, el va trebui să lanseze īn execuţie programul de poştă electronică, să creeze un mesaj nou, să copieze textul scris anterior apoi să-l lipească īn corpul mesajului de poştă electronică şi īn final să se conecteze la internet şi să trimită mesajul care conţine textul nou creat. Acesta este un exemplu de folosire complementară a unor softuri, lucru care se īntīmplă foarte des, pentru că de cele mai multe ori rezultatul la care dorim să ajungem nu este realizabil cu ajutorul unui singur program. Alt exemplu ar fi legat de crearea unui sit web la care folosim de obicei un editor Html pentru scrierea paginilor, un editor de file grafice pentru a prelucra pozele pe care dorim să le introducem īn pagini şi īn final un program FTP pentru a transferă paginile sitului pe un server conectat permanent la internet. Producătorii de programe au luat īnsă īn calcul această succesiune de operaţii valabilă pentru crearea unui sit web şi unii dintre ei oferă softuri de editare Html care permit nu numai scrierea paginilor web, ci şi prelucrarea imaginilor (de ex. micşorarea acestora), ca şi transferul paginilor prin FTP.

    FOLOSIREA MAI MULTOR SOFTURI ĪN ACELAŞI TIMP

    Sistemul de operare Windows permite folosirea mai multor softuri īn acelaşi timp, cu condiţia să nu apără conflicte majore īn alocarea resurselor calculatorului pentru ele. De exemplu un utilizator poate să scrie un text şi īn acelaşi timp să asculte muzică. Acest lucru este posibil pentru că deşi editorul de text şi programul de redare a filelor audio se află īn concurenţă īn privinţa folosirii unora din componentele calculatorului (procesor, placa video, hardisc, memorie RAM), sistemul de operare gestionează īn aşa fel accesul la resurse īncīt ambele programe pot să funcţioneze īn general fără probleme. Folosirea mai multor softuri īn acelaşi timp poate avea un īnsă impact asupra performanţelor programelor folosite, mai ales dacă ele sīnt mari consumatoare de resurse (programe de editare audio-video, programe de editare grafica īn 3D, etc.). Chiar şi īn cazul banal īn care scriem un text şi ascultăm muzică, pot exista situaţii de scurtă durată īn care devine evidentă o distorsiune a muzicii, pentru că resursele calculatorului sīnt suprasolicitate din cauza unor activităţi pe care le facem īn acel moment (īn editorul de text sau īn alt program, de ex. īn Windows Explorer). Din această cauză, atunci cīnd ne decidem să utilizăm un soft mare consumator de resurse (de ex. un joc), este recomandat să īnchidem īn prealabil toate celelate programe care rulează īn acel moment, pentru a elibera cīt mai multe din resursele calculatorului.

    ĪNCETAREA FOLOSIRII UNUI SOFT

    După ce am terminat de folosit un soft (de ex. am terminat de scris un text), trebuie să īl īnchidem şi acest lucru se realizează de obicei prin īnchiderea ferestrei sale principale şi a tuturor celorlalte ferestre deschise īn timpul folosirii softului. Dacă am utilizat softul pentru o activitate productivă (editare de imagini, editare audio-video, proiectare, etc.), trebuie ca īnainte de īnchiderea softului să "salvăm" produsul activităţii noastre, ceea ce se traduce prin copierea permanentă pe hardisc a filelor pe care le-am prelucrat cu ajutorul softului. Īn acest fel, de exemplu fila text īn care am scris va fi depozitată pe hardisc īn mod permanent (sau pīnă cīnd decidem s-o ştergem) şi vom putea s-o consultăm şi să-i aducem modificări de cīte ori dorim. Chiar şi īn cazul softurilor pe care le folosim pentru activităţi recreative este uneori necesar să salvăm activitatea depusă, īnainte de a le īnchide. De exemplu īn cazul unui joc trebuie să salvăm progresia noastră īnainte de a-l īnchide, pentru a nu fi obligaţi să pornim jocul de la īnceput.

 

DEZINSTALAREA  SOFTURILOR

    GENERALITĂŢI

    Efectuarea unei activităţi specifice cu ajutorul calculatorului presupune de cele mai multe ori căutarea celui mai bun soft pentru activitatea respectivă. Sīntem astfel puşi īn situaţia să īncercăm o varietate de softuri atīt gratuite cīt şi comerciale, pentru a putea să ne decidem care dintre ele ne va ajuta să desfăşurăm activitatea dorită mai eficient şi mai uşor. Evaluarea unor softuri presupune bineīnţeles instalarea lor pe hardisc şi ca urmare dacă evaluăm softuri din mai multe domenii (editare grafica 3D, variante demo ale unor jocuri, etc.), spaţiul de pe hardisc va fi ocupat īn bună măsură de acestea, mai ales dacă softurile au dimensiuni mari. Soluţia pentru eliberarea spaţiului de pe hardisc este desigur dezinstalarea softurilor pe care nu le mai folosim.

    Dezinstalarea ("uninstall") unui soft este procesul invers instalării şi constă īn ştergerea tuturor filelor şi dosarelor care au fost copiate pe hardisc īn timpul procesului de instalare, alături de anularea integrării softului respectiv cu sistemul de operare. Dezinstalarea se desfăşoară īn mare măsură automat, intervenţia utilizatorului fiind īnsă necesară īn cīteva etape pentru a lua decizii cu privire la filele pe care doreşte să le păstreze pe hardisc. Īn momentul instalării unui soft acesta creează o filă specială īn care sīnt notaţi parametrii instalării (adresa dosarului de pe hardisc, numărul de scurtături create, etc.). Dezinstalarea se face tocmai pe baza acestei file (inversīnd, bineīnţeles, etapele instalării), īn aşa fel īncīt după terminarea ei sistemul nostru se află īn aceeaşi stare ca īnainte de instalarea softului. Acesta este īnsă cazul ideal, pentru că după dezinstalare există de obicei unele elemente care sīnt lăsate pe hardisc. Programul de dezinstalare lasă de multe ori pe hardisc dosarul īn care a fost instalat programul şi asta pentru că el conţine file care au fost create după instalare. Se presupune că aceste file nou create sīnt eventual folositoare utilizatorului, care a uitat că ele există şi nu le-a mutat īnainte de dezinstalare. Din această cauză este bine ca după dezinstalare să căutăm dosarul de pe hardisc īn care s-a aflat programul īnlăturat şi să-l ştergem (după ce īl mai inspectăm o dată şi recuperăm eventualele file utile).

    PROCEDURA PROPRIU-ZISĂ DE DEZINSTALARE A UNUI SOFT

    Pentru a porni procesul de dezinstalare avem două variante. Prima dintre ele este cea mai la īndemīnă, dar nu este disponibilă īntotdeauna. La instalarea unui program este creat un dosar cu scurtăturile programului respectiv īn meniul de start. Una dintre aceste scurtături permite (dacă facem clic pe ea) să declanşăm procesul de dezinstalare. Numele acestei scurtături variază īn funcţie de program, īnsă de cele mai multe ori se numeşte "Uninstall" după care urmează numele programului (de ex. "Uninstall AVG" īn cazul programului antivirus AVG). Īn unele cazuri numele scurtăturii este "Remove" ("īnlătură") sau "Unwise" ("deşurubează").

    Mai important este faptul că īn destule situaţii scurtătura pentru dezinstalare lipseşte, probabil pentru că autorul programului īşi doreşte ca softul să stea cīt mai mult timp pe hardiscul utilizatorului şi speră că acest mic truc īl va determina pe acesta din urmă să se gīndească de două ori īnainte de a-l dezinstala. Acest lucru nu īnseamnă că softul nu poate fi dezinstalat, ci doar că trebuie să apelăm la una din secţiunile panoului de control ("Control Panel") pentru a declanşa procesul. Īn Winows ME (şi versiunile anterioare) putem afişa panoul de control dacă facem clic pe butonul "Start" (din bara de sarcini), apoi mergem cu cursorul mausului deasupra secţiunii Settings şi īn final facem clic pe opţiunea "Control Panel" din meniul care apare. Īn Windows XP afişăm panoul de control făcīnd clic pe butonul "Start", ducīnd cursorul mausului peste coloana din dreapta a meniului de start şi īn final făcīnd clic pe opţiunea "Control Panel". Atīt īn Windows ME cīt şi īn Windows XP conţinutul panoului de control poate fi afişat şi īn Windows Explorer, dacă facem clic pe elementul "Control Panel" care se află de obicei īn compartimentul din stīnga al WE sub partiţii şi unitatea de stocare optică.

    Windows ME

    Īn panoul de control va trebui să facem dublu clic pe secţiunea "Add/Remove Programs" ("adaugă/īnlătură programe"). Va apare o multifereastră care conţine ferestrele "Install/Uninstall", "Windows Setup" şi "Startup Disk". Iniţial īn prim plan se află fereastra "Install/Uninstall" (cea care ne interesează), dar putem aduce īn prim plan pe oricare din ferestre făcīnd clic pe titlul ei. Īn fereastra "Install/Uninstall" se găseşte o listă cu toate softurile instalate īn calculatorul nostru. Dacă avem multe programe instalate va fi nevoie să derulăm lista cu ajutorul glisorului din bara de derulare, cu ajutorul tastelor cu săgeţi sau cu ajutorul rotiţei mausului (după ce facem clic pe listă). Programele din listă sīnt aranjate īn ordine alfabetică după numele lor, īnsă există situaţii īn care numele programului este precedat de cel al companiei producătoare. Īn momentul īn care dorim să-l dezinstalăm pe unul dintre ele, va trebui să facem clic pe numele lui īn listă şi apoi pe butonul "Add/Remove" aflat la partea de jos a ferestrei. Procesul de dezinstalare va fi declanşat automat. După terminarea lui īnchidem fereastra "Install/Uninstall" şi apoi panoul de control.

    Windows XP

    Īn panoul de control va trebui să facem dublu clic pe secţiunea "Add/Remove Programs" ("adaugă/īnlătură programe"). Va apare o multifereastra care conţine ferestrele "Change or Remove Programs", "Add New programs" şi "Add/remove Windows Components". Iniţial īn prim plan se află fereastra "Change or Remove Programs", dar putem aduce īn prim plan pe oricare din ferestre făcīnd clic pe titlul ei. Īn fereastra "Change or Remove Programs" se găseşte o listă cu toate softurile instalate īn calculatorul nostru. Dacă avem multe programe instalate, va fi nevoie să derulăm lista cu ajutorul glisorului din bara de derulare, cu ajutorul tastelor cu săgeţi sau cu ajutorul rotiţei mausului (după ce facem clic pe listă). Programele din listă sīnt aranjate īn ordine alfabetică după numele lor, īnsă există situaţii īn care numele programului este precedat de cel al companiei producătoare. Īn momentul īn care dorim să-l dezinstalăm pe unul dintre ele, va trebui să facem clic pe numele lui īn listă şi apoi pe butonul "Change/Remove", aflat pe acelaşi rīnd cu numele programului. Procesul de dezinstalare va fi declanşat automat. După terminarea lui īnchidem fereastra "Change or Remove Programs" şi apoi panoul de control.

    PRIMUL EXEMPLU DE DEZINSTALARE A UNUI SOFT - AVG ANTI VIRUS FREE

    După ce am declanşat procesul de dezinstalare (prin una din metodele descrise mai sus) va apare o fereastră īn care ni se spune că AVG va fi īnlăturat de pe hardisc şi sīntem īntrebaţi dacă dorim să continuăm. Facem clic pe butonul "Yes" şi va apare fereastra de afişare a progresiei dezinstalarii ("Removing īn progress"). După terminarea ştergerii filelor de pe hardisc va apare o fereastră īn care sīntem īnştiinţaţi că dezinstalarea s-a īncheiat ("Uninstall Finished"), īnsă pentru a definitiva procesul de dezinstalare sistemul (calculatorul) trebuie repornit. Căsuţa "Restart the system now" este bifată şi dacă dorim să repornim sistemul facem clic pe butonul "OK". Dacă dorim să repornim mai tīrziu sistemul, debifăm căsuţa şi apoi facem clic pe butonul "OK". Necesitatea repornirii sistemului pentru ca dezinstalarea să fie completă este determinată de faptul că există unele module (de ex. modulul de scanare permanenta) ale programului care s-au aflat īn funcţiune la momentul īnceperii dezinstalarii, iar SO Windows nu va permite ştergerea lor decīt după repornire. Chiar şi după repornire dosarul de la adresa C:\Program Files\Grisoft va rămīne pe hardisc, deşi marea majoritate a filelor au fost şterse. Va trebui să ştergem īn mod manual acest dosar de care nu mai avem nevoie.

    AL DOILEA EXEMPLU DE DEZINSTALARE A UNUI SOFT - IZArc

    După ce am declanşat procesul de dezinstalare (prin una din metodele descrise mai sus) va apare o minifereastră īn care sīntem īntrebaţi dacă vrem să dezinstalăm programul IZArc şi componentele sale. Facem clic pe butonul "Yes"şi va apare fereastra de afişare a progresiei dezinstalării ("Uninstall Status"). După terminarea ştergerii filelor de pe hardisc va apare o minifereastră īn care sīntem īnştiinţaţi că dezinstalarea s-a īncheiat cu succes ("IZArc was succesfully removed from your computer"). Facem clic pe butonul "OK" şi minifereastra va dispare. Īn acest caz nu mai este nevoie să repornim calculatorul.

 

ĪNCHIDEREA  CALCULATORULUI

    După terminarea lucrului cu calculatorul putem să īl īnchidem sau să īl trecem īn stare de veghe ("stand-by"). Īnchiderea completă este recomandată la sfīrşitul zilei sau dacă īn timpul zilei nu folosim calculatorul pentru o perioadă mai mare de timp (peste 3-4h). Trecerea īn starea de veghe este deci recomandată dacă īntrerupem temporar (zeci de minute - cīteva ore) folosirea calculatorului pe parcursul unei zile şi are ca scop principal economia de energie electrică. Repornirea calculatorului ("restart") este recomandată īn cazul īn care calculatorul s-a blocat şi nu mai răspunde la comenzi.

    Windows ME

    Īnchiderea corectă a calculatorului se realizează din mediul Windows făcīnd clic pe butonul "Start" şi apoi pe opţiunea "Shut Down" ("īnchide") din meniu. Va apare o minifereastra cu numele "Shut down Windows" şi avīnd textul "What do you want the computer to do ?" (ce acţiune doriţi să īntreprindă calculatorul?"). Facem clic pe săgetuţa cu vīrful īn jos pentru a face să apară un meniu cu trei opţiuni şi anume : "Shut Down" ("īnchidere"), "Restart" ("repornire") şi "Stand By" ("stare de veghe"). Facem clic pe opţiunea dorită şi apoi pe butonul "OK" din minifereastra pentru ca acţiunea sa fie declanşată. Repornirea se poate realiza īn Windows ME mult mai direct dacă apăsăm de două ori īn acelaşi timp pe tastele Ctrl, Alt şi Del (Ctrl+Alt+Del).

    Windows XP

    Īnchiderea corectă a calculatorului se realizează din mediul Windows făcīnd clic pe butonul "Start" şi apoi pe opţiunea "Turn Off Computer" ("īnchide calculatorul") din meniu. Va apare o minifereastră cu numele "Turn Off Computer" care are trei butoane şi anume : "Stīnd By" ("stare de veghe"), "Turn Off" ("īnchidere") şi "Restart" ("repornire"). Facem clic pe butonul care corespunde acţiunii dorite de noi pentru ca acţiunea sa fie declanşată.

    Folosirea opţiunii "Shut Down" duce la oprirea completă a calculatorului īn cazul īn care avem o placă de bază īn format ATX ("soft power-off" - īnchidere prin intermediul softului [SO]). Dacă avem o placă de bază īn format AT, va trebui ca după procedura de īnchidere din Windows să apăsăm butonul de pornire/oprire a calculatorului pentru a-l īnchide complet.

 

PARTEA 1

PARTEA 2

PARTEA 3

PARTEA 4

PARTEA 5

PARTEA 6

PARTEA 7

PARTEA 8

VATRĂ ] DISCUŢII ] LEGĂTURI ] MANUALE ] TRADUCERI ] DICŢIONAR ] ARTICOLE ] LIMBI ] RECENZII ] NOUTĂŢI ] CONTACT ]

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sīnt originale şi sīnt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

 

Pe acest sit este folosit modul de scriere corect, logic, practic, naţional, nepropagandistic, anti-latinoman şi getodacofil, cel cu ī din i şi sīnt.

 

Alegerea terminologiei folosite pe sit este explicată īn materialul Limba Rumīnă īn Epoca Informaticii.

 

Situl se găseşte la adresa :  http://muntealb.16mb.com/

Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată īn Display Properties. Alternativ se poate face clic īn Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste opţiunea "Text Size" şi apoi se face clic pe opţiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului şi a fundalului paginilor sitului poate fi modificată īn aşa fel īncīt să respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. Īn Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe opţiunea "Internet Options". Īn fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" şi se bifează căsuţa "Ignore colors specified on Web pages", după care se apasă pe butonul "OK". Se procedează similar dacă este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se īnlătură bifarea.
Diacriticele din această pagină au fost adăugate automat cu programul gratuit AutoCorect, varianta clasică.